Alergiile alimentare, tot mai frecvente: simptome și diagnostic

alergiile alimentare- ce le declanseaza

Din ce în ce mai frecvente, alergiile alimentare afectează până la 10% din populație (în țările dezvoltate, 1 din 10 copii suferă de o alergie alimentară) și însoțesc adesea alte boli alergice, cum ar fi dermatita atopică, astmul și rinita alergică.

Săptămâna Mondială a Alergiei este un eveniment anual organizat sub egida World Allergy Organisation (WAO) împreună cu societățile nationale membre, pentru a aduce în atenție bolile alergice și astmul, afecțiuni cu prevalență în creștere în întreaga lume, și pentru a furniza ultimele informații pentru abordarea corectă a acestora de către specialiștii în domeniu. Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică se alătură WAO în campania de conștientizare a impactului alergiilor alimentare la nivelul populației din întreaga lume.

Alergia la alimente reprezintă o problemă globală de sănătate prin: creșterea prevalenței și a severității, generând un număr mai mare de cazuri de anafilaxie în ultimii ani, afectarea calității vieții pacienților, dar și a părinților acestora în cazul copiilor, impact nutrițional important, risc de deficite de micronutrienți, deficit de creștere potențial generat de diete restrictive extinse.

Factori declanșatori și diagnostic

Alergiile alimentare sunt declanșate de un răspuns imun eronat, hiperreactiv față de proteinele alimentare, iar alimentele cel mai frecvent implicate sunt arahidele, alunele, proteinele laptelui de vacă, oul, grâul, soia, peștele, fructele de mare și semințele (ex. susan), cu particularități legate de vârsta pacientului (alergiile la alimente, altele decât fructele de mare, legume și fructe, sunt mult mai frecvente la copii).

Din punct de vedere clinic și al mecanismelor subiacente, sunt recunoscute ca reacții imediate (mediate de anticorpi de tip imunoglobulina E – IgE mediate: erupții cutanate, bronhospasm, simptome digestive, anafilaxie, etc) și tardive (non-IgE mediate: manifestări digestive întârziate, falimentul creșterii, etc).

Diagnosticul alergiei la alimente se stabilește în funcție de manifestările clinice și investigațiile paraclinice. Dietele de evitare și testele de provocare sunt, de asemenea, utile pentru diagnostic și abordare terapeutică.

Managementul alergiilor alimentare implică tratamentul reacțiilor acute adaptat la severitate și îngrijirea pe termen lung. Terapia standard actuală este reprezentată de evitarea strictă din dietă a alergenelor identificate ca și factor declanșator al unei reacții alergice. În acest fel, mulți copii dezvoltă toleranță în timp. Pentru cazurile severe, cele cu risc crescut de anafilaxie la expunerea accidentală la alimentul relevant, imunoterapia orală cu alimente inițiată și monitorizată de către medicul alergolog, poate scădea riscul de anafilaxie prin inducerea toleranței față de doze mici și implicit creșterea dozei ce declanșează un episod sever.

Terapiile biologice ce țintesc molecule implicate în inflamația indusă de alergene alimentare reprezintă segmentul de interes în cercetarea clinică actuală și vor reprezenta soluții terapeutice în viitor. Pentru diagnosticul corect și tratamentul adecvat, este foarte importantă consultarea medicului specialist alergolog (www.sraic.eu).