Alimentele recomandate persoanelor cu intoleranță la gluten

Boala celiacă, numită şi enteropatie glutenică sau intoleranţă la gluten, este o afecţiune autoimună multifactorială care apare, de regulă, la persoane cu predispoziţie genetică şi este declanşată de consumul alimentelor ce conţin gluten.

La aceste persoane, ingestia unor cantităţi extrem de mici de gluten declanşează un răspuns imun inflamator la nivelul intestinului subţire, conducând la distrugerea vilozităţilor intestinale şi, implicit, la imposibilitatea organismului de a asimila nutrienţii. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune marchează, pe data de 16 mai, Ziua Internațională a Bolii Celiace, atrăgând atenția asupra simptomelor acestei boli.

 

Simptome și diagnosticare

Boala celiacă poate apărea la orice vârstă, preponderent la femei faţă de bărbaţi. Dacă este nediagnosticată, se ajunge la subnutriție şi chiar la complicaţii severe cum ar fi limfomul intestinal. Din păcate, 83% dintre pacienții cu boala celiacă rămân nediagnosticați sau sunt greșit diagnosticați.

Supranumită şi “boala cameleon”, boala celiacă are peste 300 simptome şi afecţiuni asociate. Mai cunoscute sunt simptomele gastro-intestinale (diaree, balonare, spasme, greaţă, flatulenţa etc). Cu toate acestea, trebuie avute în vedere şi simptome de ordin metabolic, neuropsihic, dermatologic, osteoarticular etc. La copii, întârzierile de creştere, abdomenul mărit și dificultăţile de concentrare ar putea fi semnale pentru diagnostic de boală celiacă. La femei, boala celiacă se poate asocia cu tiroidita autoimună, avorturi recurente, infertilitate, menopauză precoce. Dacă există diabet tip 1, anemie feriprivă sau dermatită herpetiformă, ar trebui efectuate şi analize pentru depistarea bolii celiace. Mai multe informații despre simptomele bolii găsiți aici.

Analizele specifice pentru boala celiacă sunt anticorpii anti-transglutaminază şi anti-endomisium (IgA/IgG), iar la copii mici anti-gliadina deamidată.

Fiind o boală cu predispoziţie genetică, rudele de gradul 1 ale pacienţilor diagnosticaţi cu boală celiacă au un grad de risc de 1/22, iar cele de gradul 2 de 1/39 de a dezvolta boala celiacă pe parcursul vieţii.

 

Terapia, exclusiv nutrițională

Tratamentul în boala celiacă este o terapie exclusiv nutriţională – dieta fără gluten. Această alimentaţie specială constă în eliminarea totală a alimentelor care conţin grâu, orz, secară şi ovăz.

 

Alimente care nu conțin gluten

  • legume naturale: roșii, cartofi­, salată verde, broccoli, varză, spanac, morcovi etc
  • fructe naturale: avocado, fructe de pădure, banane, mere, struguri etc
  • carne: porc, vită, curcan, pui, rață etc
  • pește: somon, hering, sardină, ton etc
  • ouă
  • uleiuri vegetale: măsline, floarea soarelui, porumb etc
  • unt
  • lactate natur: iaurt, brânză, cașcaval, smântână, lapte etc
  • nuci: migdale, caju, nuci, alune etc.
  • semințe: floarea soarelui, dovleac
  • cereale: porumb, orez, mei etc
  • pseudocereale: hrișcă, quinoa, tapioca, sorg, amarant etc
  • miere, cafea, cacao, ceai, zahăr, sare

 

Alimente care conțin gluten

  • grâu și hibrizi: bulgur, spelt, kamut, inclusiv tărâțe, borș, amidon de grâu, germeni, griș, pesmet
  • orz: malț, oțet din malț
  • ovăz și derivate: fulgi, preparate cu malț
  • secară
  • alimente procesate: bere, prăjituri, paste, sosuri, crutoane, chipsuri, lactate cu adaosuri etc.