Bolile tiroidei: câte sunt și cum se manifestă fiecare?

despre afectiunile tiroidei

Medicii endocrinologi atenționează că afecțiunile tiroidei sunt încă subdiagnosticate în România, deși glanda tiroidă asigură buna funcționare a întregului organism.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Afecțiunilor Tiroidiene, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), în parteneriat cu Administrația Prezidențială, Societatea Română de Endocrinologie și cu Societatea Română de Psihoneuroendocrinologie, a lansat a treia ediție a campaniei naționale de popularizare a manifestării bolilor tiroidiene, menite să mărească gradul de diagnostic și să îmbunătățească aderența la tratament.

Campania „Fețele ascunse ale disfuncțiilor tiroidiene” își propune să ajute la diagnosticarea afecțiunilor prin:

  • Comunicarea simptomelor afecțiunilor tiroidiene astfel încât, pe de o parte, românii să știe când este momentul să meargă la medic pentru consultații endocrinologice și, pe de altă parte, persoanele care observă la cei dragi (părinți, frați, surori, prieteni) aceste semne, să le sugereze să-și facă analize endocrinologice;
  • Încurajarea medicilor de familie să includă analizele tiroidiene de sânge (care sunt decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate) pe lista analizelor anuale pe care le fac pacienții pe care îi au în grijă;
  • Convingerea pacienților care sunt sub tratament să nu renunțe la acesta și, dacă apar efecte adverse, să le raporteze medicului curant, pentru a-și revizui planul de tratament (dozajul);

În plus, tratamentul bolilor endocrinologice ajută la reglarea hormonală și, implicit, la restabilirea bunei dispoziții. Conf. dr. Diana Păun, medic primar endocrinolog, consilier de stat, Departamentul de Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale, a atras atenția că aderența la tratament este esențială, însă este mare nevoie și de colaborarea pacienților. ”Din păcate, în România, mulți pacienți renunță la tratament în momentul în care apar anumite schimbări, dând vina pe medicație. Având în vedere că ne confruntăm cu o dereglare hormonală, ce se poate manifesta în grade diferite de la un pacient la altul, este important dozajul. Insist ca, înainte să renunțe la tratament, pacienții să meargă la medicul curant pentru a stabili împreună cel mai bun preparat și doza potrivită. Medicina a evoluat foarte mult și e păcat să nu se bucure de un tratament personalizat la care au acces chiar acum”, a explicat conf. Păun.

Campaniile de popularizare a simptomelor bolilor endocrine duc la mărirea gradului de diagnostic al afecțiunilor tiroidiene „De când organizăm acest tip de campanii, într-adevăr s-a înregistrat o creștere a numărului de boli tiroidiene diagnosticate pe an. Cu toate acestea, sunt încă mulți români care suferă de afecțiuni tiroidiene și nu știu. De aceea, anul acesta ne propunem să ajutăm oamenii să recunoască semnele care ar trebui să îi convingă să meargă la un control de specialitate”, a spus și Rozalina Lăpădatu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.

Cele mai frecvente simptome

Hormonii tiroidieni influențează buna funcționare a întregului organism. De aceea, atunci când apar disfuncții tiroidiene pot apărea simptome dintre cele mai diverse, de la transpirație excesivă, senzații de sugrumare, până la probleme articulare ori musculare. Oricât de ascunse ar fi fațetele disfuncțiilor tiroidiene, este important ca pacienții să le recunoască și să meargă la medic pentru un diagnostic corect. Cele mai frecvente simptome ale afecțiunilor tiroidiene sunt:

  • Fluctuațiile greutății, constipația (în lipsa schimbării dietei alimentare);
  • Oboseala cronică (starea de oboseală ce durează mai mult de 6 luni, însoțită de dureri ale mușchilor, migrene și probleme ale digestiei);
  • Ciclul menstrual neregulat și scăderea libidoului;
  • Ritmul cardiac crescut, asociat cu stările de nervozitate și/sau iritabilitate;
  • Stările de anxietate sau depresie (în lipsa unor cauze externe);
  • Senzația de sugrumare, asociată cu apariția dificultăților la înghițire;

Afecțiuni ale tiroidei

  • Hipertiroidismul (cantitatea mare de hormoni tiroidieni în sânge) apare cel mai adesea atunci când glanda tiroidă produce și eliberează în fluxul sanguin un exces de hormoni, accelerând astfel metabolismul organismului. Hipertiroidismul este asociat cu gușa difuză sau nodulară.

Simptome: tahicardie, transpirație abundentă, nervozitate și/sau iritabilitate, neliniște, scădere bruscă în greutate, chiar cu poftă de mâncare, tremor al mâinilor, slăbiciune musculară mai ales la nivelul brațelor și al coapselor, dereglări menstruale, păr fin și casant, piele subțire.

  • Boala Graves este o boală autoimună caracterizată de gușa difuză și secreția excesivă de hormoni tiroidieni, care afectează uneori și ochii (exoftalmie) și foarte rar pielea gambelor. Femeile tinere sunt mai predispuse la apariția bolii Graves .

Simptome: ritm cardiac accelerat, nervozitate și/sau irascibilitate, anxietate, dificultăți de somn, pierdere în greutate fără modificarea regimului alimentar, slăbiciune musculară, în special în zona superioară a brațelor și a coapselor, transpirație abundentă, scaune frecvente, ciclu menstrual diminuat sau mai rar, tremor al mâinilor, subțierea pielii.

  • Gușa endemică se formează atunci când glanda tiroidă încearcă să compenseze deficitul de iod și producția redusă și/sau eșuată de hormoni tiroidieni asociată. Pe parcursul acestui process, tiroida crește treptat la dimensiuni mai mari decât cele normale. O persoană cu tiroida extrem de mărită se poate confrunta cu răgușeală, probleme de înghițire și respirație.

Simptome: tuse, senzație de strângere a gâtului și dificultăți la îngițire sau respirație.

  • Hipotiroidismul sau hipoactivitatea glandei tiroide este o afecţiune frecventă care apare atunci când glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni tiroidieni. Producerea insuficientă de hormoni tiroidieni încetineşte metabolismul, pacienţii resimţind astfel senzaţia de frig, oboseală și depresie. Hipotiroidismul poate fi, de asemenea, un efect secundar al tratamentului glandei tiroide, cum ar fi îndepărtarea chirurgicală a acesteia, medicamente antitiroidiene, o dietă prea săracă sau prea bogată în iod sau tratamentul cu iod radioactiv.

Simptome: fatigabilitate/somnolență, intoleranță la frig, creștere în greutate sau dificultăți în scăderea în greutate, în pofida dietelor sau a practicării exercițiilor fizice, depresie, constipație, menstruație neregulată sau probleme de feritilitate, probleme articulare sau musculare, piele subțire sau scăderea libidoului.

  • Hipotiroidismul congenital este o deficiență de hormoni tiroidieni la naștere, care conduce la dezvoltarea unei glande tiroide cu activitate hormonală scăzută. Acesta apare la aproximativ 1 din 3,000-3,500 de copii și poate afecta dezvoltarea mentală a nou născuților. În ciuda avantajelor incontestabile ale screening-ului la naștere, doar 29% dintre nou-născuții la nivel mondial sunt testați pentru hipotiroidismul congenital.

Simptome: plâns răgușit, dismorfism facial, apetit scăzut, icter prelungit, modificări ale fontanelelor, constipație, încetinirea creșterii, retard mental, activitate fizică redusă.