Dieta în boala arterială periferică: cum reduceți colesterolul ”rău”

Boala arterială obstructivă periferică apare când arterele de la picioare se îngustează și se blochează din cauza depunerilor de colesterol, iar țesuturile nu mai primesc suficient sânge ca să funcționeze normal. Un stil de viață sănătos și medicamentele care scad colesterolul vă ajută să evitați riscul de a face infarct, accident vascular cerebral sau boala arterială periferică.

Cauza cea mai frecventă care provoacă îngroșarea arterelor este ateroscleroza. Boala arterială periferică (BAP) provoacă durere la mers, la mușchii de la fese, coapse sau gambe. Riscul de a face această boală crește o dată cu vârsta, astfel că una din trei persoane care au împlinit 70 de ani au BAP. În plus, fumatul, diabetul, tensiunea arterială, obezitatea și grăsimile crescute în sânge provoacă boala arterială periferică la vârste mai tinere, atrage atenția prof. dr. Mihai Ionac, medic primar Chirurgie Generală, Chirurgie Plastică şi Reconstructivă, Chirurgie Vasculară, șef secție Clinică de Chirurgie Vasculară la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara.

 

Hipercolesterolemia

Colesterolul este o substanță de consistență vâscoasă ce face parte din lipidele (grăsimile) din sânge. Există două feluri de colesterol: colesterolul “bun”- HDL colesterol, folosit de organism în repararea  celulelor și colesterolul “rău”- LDL colesterol, care se depune pe artere.

Hipercolesterolemia înseamnă creșterea nivelului de colesterol sanguin peste valoarea normală. Aceasta poate fi ereditară, când corpul sintetizează mai mult colesterol decât are nevoie, sau secundară, apărută în timpul vieții din cauza alimentației și a stilului de viață.

Când colesterolul este crescut, acesta se depune în artere. În cele din urmă, aceste depuneri îngroașă pereții arterelor, iar curgerea sângelui este mult îngreunată. Țesuturile nu mai primesc cantitatea de sânge de care au nevoie și suferă atacuri cerebrale, ischemie cronică periferică sau infarcte cardiace.

Trigliceridele sunt un alt tip de grăsimi din sânge. Ele provin din alimente (fie ca atare, fie prin transformarea caloriilor mâncate în exces) și sunt stocate în celulele grăsoase ca rezervă energetică.

O dietă corectă vă va ajuta să scădeți nivelurile de colesterol “rău” și de trigliceride. Unele alimente sunt hipercolesterolemiante, crescând colesterolul “rău”, pe când altele ajută organismul să îl scadă.

 

Alimente care cresc grăsimile din sânge și trebuie evitate

  • Semipreparatele și preparatele de carne “industriale”(din supermarket): mezeluri, salamuri, cremvurști, parizer, conserve de carne
  • Carnea de porc, slănina, șunca, șoricul, untura
  • Alte tipuri de carne grasă (oaie, miel, gâscă, rață), viscere (ficat, creier etc.) pielea (de pe carnea de pui, curcan), icre
  • Produsele lactate nedegresate: unt, smântână, frișcă, lapte gras, înghețată, cremă de unt, cremă de brânză, cașcaval, brânză topită, telemea, feta, brânzeturi fermentate
  • Gălbenușul de ou
  • Uleiuri vegetale bogate în grăsimi saturate (ulei de palmier, ulei de nucă de cocos), uleiuri vegetale parțial hidrogenate de tip margarină
  • Nuca de cocos, alune și arahide prăjite și sărate
  • Patiserie din comerț, biscuiți, napolitane, prăjituri (în special torturi cu cremă cu unt și ouă), cornuri cu ciocolată
  • Ciocolată, chipsuri, sărățele, produse fast-food
  • Alcool: bere și băuturi spirtoase ca whisky, coniac, țuică.

 

Alimente indicate

Acestea nu cresc grăsimile din sânge și au efect antiaterogen prin creșterea colesterolului „bun” și reducerea celui „rău”

  • Carne de pește cum ar fi ton, macrou, hering, sardine, păstrăv, crap, somon, fructe de mare
  • Carne slabă de pui, vită, curcan
  • Lapte și iaurt/ iaurt de băut cu 1,5% grăsime, sana, kefir
  • Brânză dulce de vacă, urdă (cu conținut în grăsime mai mic de 20%)
  • Albușul de ou
  • Uleiuri vegetale: de floarea soarelui, de măsline, de arahide, de soia, de rapiță
  • Alimente bogate în fibre ca ovăzul, orzul, cerealele integrale
  • Nuci, alune de pădure, migdale, alune, fistic consumate în starea lor naturală (adică neprăjite și nesărate).

 

Reguli pentru un stil de viață sănătos

Pentru ca alimentația să fie antiaterogenă este necesar să respectați câteva reguli generale. Discutați cu membrii familiei dvs. aceste reguli, pentru a le obține sprijinul și, de ce nu, pentru ca și ei să înceapă acest stil de alimentație sănătoasă. Încurajați-vă nepoții sau copiii să mănânce sănătos.

  • 3 mese/zi și 2 gustări (preferabil fructe); prima masa la maximum 2 ore de la trezire, ultima masă înainte de ora 19.00-20.00.
  • Pâine și cereale: 3-6 porții pe zi (100-150 g/zi), se preferă pâinea neagră sau de secară în loc de pâinea albă și cerealele integrale în loc de cerealele rafinate.
  • Leguminoasele uscate (fasole, mazăre, năut, linte) sunt bogate în proteine, fibre și alți nutrienți esențiali și se recomandă a fi consumate de 2-3 ori pe săptămână.
  • Alimentele bogate în carbohidrați, cum ar fi cartofii (Atenție! NU sub formă de cartofi prăjiți!), orezul, pastele sau mamaliga se vor consuma în cantitate de 200-300 g/zi (în total, cântărite fierte); nu se combină între ele sau cu pâinea la aceeași masă.
  • Fructe și legume de 4-5 ori pe zi (500-600 g/zi). Fructele sunt de preferat să fie consumate în stare crudă, întregi (cu coajă și semințe) și mai puțin sub formă de sucuri de fructe. Consumați zilnic legume și vegetale cum ar fi: roșii, castraveți, ardei, varză, conopidă, brocoli, fasole verde, dovlecei, vinete, gulii, ridichi, salată, spanac, morcovi.
  • Consumați uleiuri vegetale variate, adăugate la sfârșitul preparîrii alimentelor sau în salate.
  • Se recomandă 2-3 porții de pește pe săptămână.

 

 Important

  • Reduceți până la eliminare consumul de dulciuri concentrate, băuturi carbogazoase, lapte integral, margarină, untură, carne grasă (se poate înlocui cu produse din soia), produse de patiserie din comerț.
  • Eliminați sarea în exces prin renunțarea la preparatele și semipreparatele din comerț (care au conținut mare de sare, folosită pe post de conservant) și prin reducerea adaosului de sare în timpul preparării alimentelor, deoarece legumele și carnea conțin în mod natural destulă sare; se pot folosi alte condimente, dar naturale (piper, ardei iute, etc).
  • Consumați băuturi alcoolice cu moderație, preferabil vin roșu sec (aproximativ 150 ml, adică un pahar, seara).
  • Cântăriți-vă regulat și păstrați-vă greutatea ideală, în conformitate cu vârsta și sexul.
  • Consumați moderat cafea (1-2 căni/zi); eliminați ness-ul sau alte băuturi instant (ceaiuri instant, cafele la plic).
  • Eliminați cu desăvârșire fumatul și insistați ca și cei din jurul dvs. să vă urmeze exemplul.
  • Beți minimum 2,5 litri de apă pe zi; în perioadele cu temperaturi peste 35 de grade Celsius, sau dacă aveți febră, creșteți cantitatea de apă la 3 – 3,5 litri pe zi.
  • Faceți mișcare cel puțin 30 minute pe zi, sub formă de plimbare sau exercițiile de gimnastică vasculară! Acest lucru va crește nivelurile dumneavoastră de colesterol „bun”.

Sursa: http://www.chirurgievasculara.ro/index.php