Dieta recomandată în bolile inflamatorii intestinale

În România sunt aproximativ 10.000 de pacienţi diagnosticaţi cu boala Crohn sau colită ulcerativă (boli inflamatorii intestinale), dintre care peste 1.500 sunt înregistraţi în Registrele Naţionale. Specialiştii au remarcat o creştere de circa 8-10 ori a acestor afecţiuni în ultimul deceniu, în special la copii, adolescenţi şi adulţi tineri, ca urmare a modificării stilului de viaţă. Una dintre primele măsuri pe care trebuie să le adopte persoanele afectate este schimbarea dietei.

Deşi bolile inflamatorii intestinale (BII)  pot apărea la orice vârstă, cele mai multe cazuri se înregistrează la persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani. Tulburările gastro- intestinale cronice se manifestă prin dureri abdominale, diaree recurentă (care poate să dureze săptămâni sau chiar luni întregi) sau scaune cu sânge, incontinenţă, pierdere în greutate, oboseală. De obicei, pacienţii au atacuri recurente ale acestor simptome, cu exacerbări acute alternând cu perioade de remisiune sau de activitate mai scăzută a bolii.

 

Factori de risc

Cauza exactă a BII este necunoscută. Specialiştii consideră că o combinaţie de mai mulţi factori poate duce la declanşarea inflamaţiei. “Aceştia includ factori genetici – sunt şanse crescute ca boala să se declanşeze dacă există printre rudele de gradul întâi persoane care suferă de BII, tulburări ale sistemului imunitar – BII pot apărea ca un rezultat al unei sensibilităţi auto-imune fără o cauză anume sau care este declanşată de o infecţie virală sau bacteriană şi factori de mediu – s-a observat că fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru BII, în special în rândul pacienţilor cu Boala Crohn”, a declarat prof. dr. Mircea Diculescu (foto), şeful Catedrei de Gastroenterologie şi Hepatologie, Institutul Clinic Fundeni. Specialistul atrage atenţia că, odată declanşată boala, sunt necesare numeroase modificări în stitlul de viaţă.

 

Opţiuni de tratament

În prezent nu există tratament care să vindece BII, deci opţiunile terapeutice folosite se concentrează pe controlul simptomelor bolii. Există mai multe opţiuni disponibile pentru pacienţii cu BII. Cele mai potrivite tratamente sunt alese pentru fiecare pacient în parte şi sunt determinate de severitatea bolii şi de nivelul de răspuns al acesteia la anumite tratamente.

Terapia nutriţională– dieta pacientului este monitorizată îndeaproape pentru a preveni subnutriţia şi pierderea în greutate. Medicamentele, inclusiv corticosteroizii, imunosupresoarele sau aminosalicilații, sunt de obicei prescrise pacienţilor.

Terapia medicală– biologicele pot fi prescrise pacienţilor atunci când tratamentul cu mai multe medicamente obişnuite eşuează

Terapia chirurgicală- Dacă terapia medicală eşuează, pacienţii ar putea fi supuşi tratamentului chirurgical.

 

Dieta astronauţilor pentru boala Crohn

În colita ulcerativă se recomandă evitarea unor alimente ca ceapa, varza, grăsimile (îndeosebi grăsimile animale, saturate) deoarece ele pot cauza manifestări nedorite (balonare, greaţă, dureri abdominale) chiar şi persoanelor sănătoase. Cea mai bună atitudine, în formele uşoare şi moderate de boală, este respectarea toleranţei individuale a pacientului la variate alimente (excluderea alimentelor care cauzează în mod repetat suferinţă). Deficienţele nutriţionale apar rareori la pacienţii cu rectocolită ulcero-hemoragică datorită rolului minor al colonului în nutriţie.

Dieta recomandată în perioadele de activitate ale bolii Crohn poartă numele de „dieta astronauţilor” deoarece constă în alimente usor de digerat, sărace în fibre şi reziduuri alimentare, absorbite integral în segmentele superioare ale tubului digestiv. Măsurile dietetice pot cuprinde administrarea de suplimente de vitamine, minerale, soluţii de proteine, grăsimi sau zaharuri pe cale orală sau în perfuzii

Mai multe informaţii găsiţi aici.