Epilepsia la copil: prima zi de școală

Aveți un copil cu epilepsie? Atunci știți foarte bine ce înseamnă începerea anului școlar: o mulțime de griji legate de siguranța celui mic, teama că acesta va suferi o criză în timp ce se află în clasă, că nu se va afla nimeni prin preajmă care să-i ofere primul ajutor și, mai ales, teama că cel mic va fi marginalizat de alți copii din cauza bolii de care suferă.

Toate aceste probleme pot fi depășite cu ajutorul cadrelor didactice. Primul lucru pe care trebuie să-l faceți este un plan de control al crizelor, cu informații esențiale pe care profesorii trebuie să le cunoască pentru a putea ajuta elevul în timpul unei crize de epilepsie. Acest plan trebuie să conțină informații despre primul ajutor, contactele părinților și ale medicului specialist, dar și denumirile medicamentelor pe care copilul ar putea fi nevoit să le ia în timp ce se află la școală.

De asemenea, asigurați-vă că personalul didactic știe cum să reacționeze atunci când cel mic suferă o criză de epilepsie. O criză este considerată o urgență atunci când convulsiile durează mai mult de 5 minute, când episoadele convulsive se repetă fără ca elevul să-și recapete conștiența, când acesta a suferit o rană sau este bolnav și de diabet, când prezintă dificultăți în respirație ori dacă aceste crize au loc în timp ce copilul se află în apă.

Acodarea primului ajutor nu este foarte complicată, dar cadrele didactice sau persoanele care acordă asistență trebuie să știe câteva reguli simple: să rămână calme, să mențină copilul în siguranță, să nu-l sufoce și să nu-i pună ceva în gură (de exemplu, mulți cred, în mod eronat, că unei persoane care suferă de epilepsie trebuie să –i pui ceva în gură ca să nu-și înghită limba), să stea cu elevul până redevine pe deplin conștient și să noteze datele crizei (durata, intensitatea etc) în jurnalul copilului.

În timpul unor crize tonico- clonice (caracterizată prin pierderea conștienței, rigiditatea corpului, urmate de tremurături ale brațelor și picioarelor) trebuie să-i protejați capul persoanei afectate, să vă asigurați că poate respira (nu are căile aeriene blocate) și să-l întoarceți pe o parte.

Aceste informații ar trebui să le cunoască și ceilalți copii. Puteți cere permisiunea educatorullui/profesorilor copilului să le vorbiți celorlalți copii despre ce înseamnă epilepsia. Astfel, copilul dumneavoastră nu va mai fi marginalizat de ceilalți. De asemenea, în cazul în care copilul se află la liceu, puteți solicita ajutorul unor medici specialiști care să le explice liceenilor cum poate fi ajutat colegul lor în timpul unei crize de epilepsie.

Sursa: https://www.cdc.gov/features/epilepsy-in-children/index.html