Hepatita C în România: extinderea testării și acces liber la terapii inovatoare

Datele disponibile arată că România are cea mai ridicată rată a prevalenței infecției cu virusul hepatitis C (VHC) din Uniunea Europeană – 3,3%, în contextul existenței unui nivel scăzut de informare și conștientizare privind această afecțiune în rândul populației. Astfel, în România, se estimează că peste 650.000 de persoane ar fi infectate cu VHC, circa 80% dintre infecții ar fi cu replicare virală, 99% dintre infecții apar în genotipul 1b, acestea fiind asociate cu risc mai crescut de apariție a cirozei hepatice și peste 550.000 de persoane ar avea boală activă, progresivă.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 71 milioane de persoane trăiesc în prezent cu hepatită cronică cu virus hepatitic C (VHC) la nivel mondial. Dintre acestea, doar 20% (aproximativ 15 milioane) au fost diagnosticate, și doar 5% (aproximativ 3 milioane) sunt tratate cu medicamente anti-virale cu acțiune directă (medicamente care vindecă infecția cronică cu VHC în peste 95% dintre cazuri). În majoritatea cazurilor, infecția cronică cu VHC netratată evoluează spre ciroză și cancer hepatic.

Recomandările OMS

Eliminarea infecției cu virus hepatitic C până în 2030 este posibilă prin combinarea măsurilor de testare a populației cu cele de asigurare a tratamentului antiviral adecvat. În acest context, OMS recomandă extinderea accelerată a diagnosticării și tratării infecției cu VHC, respectiv identificarea a peste 90% dintre cazuri și tratarea a peste 80% dintre cazurile identificate. Conform raportului OMS ”Progress Report on Access to Hepatitis C Treatment”, lansat pe 8 martie 2018, „creșterea accesului la medicație antivirală cu acțiune directă asupra virusului hepatitic C este critică în vederea stopării acestei epidemii”.  România se aliniază recomandărilor OMS privind controlul infecției cu VHC. În 2017, în România a crescut atât numărul persoanelor diagnosticate, cât și accesul la terapiile cu medicamente anti-virale cu acțiune directă. Separat de testarea medicală uzuală, în 2017 au fost extinse campaniile de testare voluntară. ”În campania de testare din 2017 s-au efectuat 11.713 teste, cu 240 de rezultate pozitive- o rată de 2%.  În spitale au fost efectuate 6556 testări (56% din totalul testelor puse la dispoziție), iar în campania stradală s-au efectuat 5157 de testări în populația generală. La campania stradală am înregistrat undeva la 3,9%, iar la nivelul unităților spitalicești- 0,6% – un procent extraordinar, pentru că scoate din discuție posibilitatea transmiterii bolii de la personalul din spital către pacienți”,a  afirmat prof. dr. Adrian Streinu- Cercel, Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș.

Noutăți în contractul- cadru

Pentru 2018, direcțiile de acțiune recomandate vizează extinderea testării populației și asigurarea accesului larg la terapii antivirale eficiente. Fundația „Prof. Dr. Matei Balș” și Societatea de Boli Infecțioase și HIV/SIDA susțin implementarea acestor măsuri în România. „Avem în față o oportunitate extraordinară: aceea de a putea limita foarte mult sau chiar eradica în următorul deceniu această infecție severă și parșivă – infecția cu virusul hepatitic C. Trebuie să elaborăm politici de acces liber la tratament, cu eliminarea criteriilor și cu aplicarea principiului <primul depistat, primul tratat>, a afirmat  prof. dr. Adrian Streinu – Cercel.

Ministrul Sănătății a anunțat că, în urma discuțiilor cu reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, au fost incluse în contractul- cadru aspecte concrete legate de hepatite. ”Pentru prima dată, medicii de familie pot să recomande în cadrul pachetului de bază recoltarea antigenilor HBS și anticorpilor HVB tuturor pacienților. De asemenea, în Anexa 22 există mai multe modele de foi pentru diagnosticul precoce al pacienților cu hepatita virală B, C și D. Pentru prima dată reușim să plătim prin pachetul de servicii, în serviciul de internare de zi, viremiile pacienților B, C și D, precum și restul investigațiilor imagistice (fibroscanul, CT-ul, RMN-ul), atât de necesare diagnosticului rapid și corect al bolii hepatice. Programul CNAS legat de tratament va continua, dar vrem să-l regândim astfel încât să scadă gradul de fibroză. Știți că existau aceste protocoale și undeva la limită, criteriile de eligibilitate nu erau foarte clare. Încercăm să le îmbunătățim astfel încât să aibă acces cât mai multe persoane la tratamentul fără interferon”, a declarat ministrul Soina Pintea.