Icterul negru- 4 cazuri în România. Cum recunoaștem hepatita E

hepatita E-eradicarea hepatitelor virale

Specialiștii atrag atenția că o nouă formă de hepatită ridică probleme în ultima perioadă, mai ales femeilor însărcinate- hepatita E (cunoscută, în trecut, ca icterul negru).

De la începutul acestui an, 4 persoane au ajuns la spital cu hepatita E, care se manifestă la fel ca hepatita A (boala mâinilor murdare) și poate ajunge la forme severe. În cazul femeilor însărcinate, mortalitatea poate crește până la 45%, a atras atenția prof. dr. Adrian Streinu-Cercel în cadrul evenimentului de lansare a planului- cadru național pentru controlul hepatitelor virale în România. ”Peste 80% din cazuri sunt asimptomatice, oamenii manifestă doar puțină oboseală, somnolență. Restul fac icter, la care se adaugă creșteri foarte mari ale transaminazelor”, a explicat specialistul. Alte simptome care mai pot apărea, în unele cazuri, sunt: lipsa poftei de mâncare, dureri abdominale, greață, vărsături, dureri articulare și febră.

Virusul hepatitic E se poate lua prin consumul cărnii de porc neprocesate corespunzător, dar și din lipsa de igienă. „Accesibiliatea la teste este limitată și lumea nu prea se gândește la asta. Mare atenție la consumul de carne de porc neprocesată termic, afumată, uscată, deoarece acesta este bazinul prin care se răspândește. Se folosește foarte mult și în România”, a avertizat prof. dr. Liana Gheorghe, șef Departamentul de Gastroentrologie a Centrului de Boli Digestive şi Transplant Hepatic, Institutul Clinic Fundeni. Igiena este la fel de importantă, atât atunci când mergeți la toaletă, cât și înainte de a mânca ceva. “Dacă folosești mâna dreaptă pentru a te șterge, deschizi robinetul cu mâna stângă”, a completat prof. Streinu- Cercel.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, hepatita E afectează în fiecare an 20 de milioane de persoane și cauzează 57.000 de decese. Boala se vindecă de cele mai multe ori în 4-6 săptămâni, însă, în anumite condiții, poate evolua spre insuficiența hepatică și poate determina decesul bolnavului.

Alte tipuri de hepatita frecvent întâlnite, ce reprezintă probleme majore de sănătate publică, sunt hepatita B (4,7 milioane de persoane la nivel european) și hepatita C (3,9 milioane de persoane la nivel european). România are cea mai mare prevalență viremică a VHC în populația generală (2,5%). În scopul atingerii țintei OMS de eradicare a hepatitelor virale până în 2030, ministerul sănătății a anunțat lansarea planului- cadru naționale pentru controlul hepatitelor virale. Scopul acestuia este de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidității și mortalității prin hepatite virale și complicații ale acestora și prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament.

„România a facut  paşi importanţi în lupta cu  hepatita C, asigurând acces la terapii inovatoare cu o rată foarte mare de vindecare. Însă, lupta continuă. De aceea, am considerat extrem de importantă realizarea unei strategii naţionale care să cuprindă totalitatea măsurilor pe care trebuie să le avem în vedere, astfel încât să câştigăm această bătălie”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii.

Așteptarea cea mai mare prin implementarea acestui plan este să funcționeze perfect traseul depistare precoce-tratare imediată a pacientului – test&treat. ”Prin intensificarea testării, îmi doresc ca, în timp, să avem o depistare în faze incipiente a afecțiunilor hepatice. Începerea imediată a tratamentului înseamnă limite puse răspândirii bolii în societate și respect pentru viața fiecărei persoane depistate. În același timp, se evită costurile suplimentare la nivelul sistemului de sănătate, nemaifiind nevoie să se trateze complicații precum ciroza sau cancerul hepatic.  Acest sistem nu trebuie aplicat doar în cazul hepatitei C, ci în toate tipurile de hepatită. Prevenția – mai precis informarea și accesul la vaccinare – și accesul la tratament trebuie să fie obiectivele permanente”, a afirmat și Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).