Mersul, înotul și ciclismul ajută pacienții cu limfedem

Limfedemul este o afecţiune cronică ce constă în tumefierea anormală a ţesuturilor superficiale ale membrelor (creșterea dimensiunilor membrului superior/inferior). Poate să apară din cauza unui dezechilibru între producţia şi transportul lichidului interstiţial.

Dr. Crina Ilieș (foto), medic specialist reabilitare medicală, șef secție Reabilitare Medicală din cadrul Spitalului Polaris Medical, atrage atenția că 2% din populaţia generală prezintă limfedem primar fără o cauză anume. Tratamentul oncologic cauzează apariţia limfedemului secundar: 15-60%- cancerul mamar și 30-50%- cancerul în sfera genitală

Limfedemul se dezvoltă lent și poate să afecteze parţial sau total membrul ori poate să se extindă şi la nivelul trunchiului. Ţesutul are consistență moale în stadiile incipiente şi consistență fermă până la dură în stadiile avansate. Limfedemul este caracterizat prin acumularea în ţesuturi a unui lichid bogat în proteine. Nu se ameliorează la postura antigravitaţională a membrului afectat și persistă o durată mai mare de 3 luni.

 

Semne de alarmă

Modificările tegumentare pot fi: piele uscată, lucioasă, îngroşată, roșeață, căldură, risc de  infecție. Dacă limfedemul se dezvoltă rapid, deseori pot apărea dureri articulare, disconfort, senzație de greutate, afectare funcțională, afectarea imaginii corporale. Frecvent apare problema găsirii hainelor şi a încălțămintei pe măsură.

 

Factori de risc

  • Chirurgicali – excizia ganglionilor limfatici;
  • Afecţiuni oncologice;
  • Radioterapia;
  • Traumatismul;
  • Tromboflebite – sindrom posttrombotic;
  • Predispoziţie genetică;
  • Obezitate.

 

Important

Limfedemul trebuie prevenit. Prevenția limfedemului trebuie să înceapă imediat după intervenția chirurgicală sau radioterapie. După apariția limfedemului, obiectivul tratamentului este ameliorarea și/sau controlul pe termen lung. Tratamentul de recuperare medicală poate ţine sub control acest simptom.

Potrivit specialiștilor Polaris Medical, serviciile necesare celor cu limfedem sunt: îngrijirea tegumentului; masaj de drenaj limfatic; compresie pneumatică intermitentă; bandaje elastic multistrat; îmbrăcăminte compresivă; activitate fizică.

 

Principii generale de tratament

  • Măsurile profilactice împiedică apariţia sau agravarea limfedemului;
  • Scopul tratamentului – ameliorarea pe termen lung;
  • Tratamentul precoce favorizează obţinerea rezultatelor bune;
  • Tratamentul constă în combinarea mai multor paşi de terapie;
  • Este importantă cooperarea pacientului şi a familiei.

 

Îngrijirea tegumentului

Îngrijirea tegumentului are ca scop prevenirea infecţiilor bacteriene şi fungice la nivelul pliurilor cutanate. Se indică toaleta zilnică, folosirea unui săpun cu pH neutru, iar pliurile cutanate trebuie menţinute uscate. Se urmăreşte tegumentul zilnic pentru a sesiza apariţia unor tăieturi, înţepături, mai ales în zonele cu sensibilitate redusă. Se încurajează folosirea unor creme hidratante, cu evitarea produselor cosmetice parfumate.

 

Masajul de drenaj limfatic

Este elementul cheie al terapiei de decongestie limfatică, este necesar să fie combinat cu terapia de compresie pentru a se menţine efectele. Masajul eliberează de lichid zonele afectate prin stimularea activităţii vaselor limfatice normale şi ocolirea celor ineficiente sau blocate.

 

Mişcarea

Pacientul trebuie încurajat să facă exerciţii susţinute de 1-2 ori pe zi şi să poarte îmbrăcăminte compresivă sau ciorap elastic. Membrul afectat de limfedem, fără complicaţii, nu necesită punerea în repaus. Activitatea fizică trebuie dozată în funcţie de capacitatea pacientului, se respectă tehnicile de încălzire, cu pauze dese, pentru a evita creşterea edemului. Se recomandă evitarea ridicărilor de greutăţi şi a mişcărilor repetitive. Tipurile de activităţi recomandate sunt mersul, înotul și ciclismul.

Sursa: http://www.polarismedical.ro/