Mit versus fapt: cât este adevărat din ce știți despre boala Alzheimer?

Care este diferența dintre boala Alzheimer și demență? Multe persoane pun această întrebare în momentul în care se confruntă cu diagnosticul de Alzheimer.

Medicii răspund la 13 dintre cele mai des întâlnite întrebări privind boala Alzheimer și ne dau informații despre cauzele asociate, simptome și tratamente.

Mit 1: Demența este același lucru cu boala Alzhaimer

Adevăr: Demența nu este o boală în sine; mai degrabă, termenul se referă la un grup de simptome ce pot fi cauzate de diferite afecțiuni ale creierului. Demența este caracterizată de disfuncții ale ntelectului, precum pierderi de memorie, dificultăți de vorbire, percepție scăzută și probleme de înțelegere. Boala Alzheimer este doar unul dintre numeroasele tipuri de demență- între 60% și 80% dintre cazurile de demență sunt reprezentate de boala Alzheimer. Altă diferență dintre cele două boli este accea că Alzheimer este degenerativă și, în prezent, nu există un tratament. În schimb, în funcție de cauza demenței (interacțiuni medicamentoase sau deficiențe ale unor vitamine), simptomele unor tipuri de demențe pot fi reversibile.

Mit 2: Alzheimer afectează numai oamenii în vârstă

Adevăr: Chiar dacă cele mai multe persoane diagnosticate cu Alzheimer au peste 65 de ani, sunt și tineri la care se depistează stadii timpurii ale bolii. Când o persoană are 40-50 de ani, medicii nu prea iau în calcul ipoteza bolii Alzheimer, iar acest lucru întârzie un diagnostic de precizie. Simptomele timpurii ale bolii Alzheiner pot fi atribuite stresului, menopauzei sau depresiei, în cazul persoanelor mai tinere.

Mit 3: Simptomele Alzheimer sunt semne normale ale înaintării în vârstă

Adevăr: Uitarea apare la multe persoane odată cu înaintarea în vârstă, dar pierderea de memorie asociată cu boala Alzheimer interferează cu activitatea zilnică a persoanei afectate și e o problemă mult mai gravă. În stadii timpurii ale bolii, persoanele cu Alzheimer pot uita informații recente, date sau evenimente și pot pune aceleași întrebare de mai multe ori. Pe măsură ce boala avansează, oamenii pot deveni dezorientați, confuzi, și nu mai pot realiza activitățile zilnice de rutină. În ultimele stadii ale bolii, persoanele cu Alzheimer pierd abilitatea de a mânca sau de a vorbi și devin dependenți de cei care îi îngrijesc.

Mit 4: Boala Alzheimer nu este letală

Adevăr: În SUA, boala Alzheimer este una dintre primele șase cauze de deces: unul din trei vârstnici moare din cauza Alzheimer sau a altei forme de demență. Persoanele diagnosticate cu Alzheimer trăiesc, în medie, încă 8 ani după stabilirea diagnosticului, însă rata de supraviețuire variază între 4 și 20 de ani. În ultimul stadiu al bolii, cei afectați pierd abilitatea de a răspunde la ce se întâmplă în jurul lor și adesea nu mai sunt conștienți de ce se întâmplă. De obicei, necesită îngrijire permanentă și, treptat, pierd abilitatea de a merge, de a sta și, eventual, de a înghiți. În plus, devin vulnerabili la infecții precum pneumonia. Mai mult decât atât, comportamente riscante, precum plimbatul aiurea și chiar rătăcirea, pot crește roscul de accidente fatale.

Mit 5: Sunt numeroase tratamente pentru boala Alzheimer

Adevăr: Boala Alzheimer este printre puținele cauze de deces ce nu pot fi prevenite, vindecate sau încetinite. Medicamentele aprobate ajută în managementul simptomelor, nu al bolii în sine. Iar suplimentele, precum vitamina E, au fost testate și nu există dovezi că ar fi eficiente în tratarea simptomelor bolii Alzheimer.

Mit 5: Obiectele casnice cu aluminiu pot cauza boala Alzheimer

Adevăr: Expunerea la aluminiu nu cauzează boala Alzheimer, așa cum se menționa într-o teorie din anii ’70, care apăruse din cauza unor studii care au depistat niveuri crescute de aluminiu în creierul persoanelor cu Alzheimer. De-a lungul timpului, au existat numeroase studii care au încercat să găsească o asociere între expunerea la aluminiu și apariția bolii Alzheimer, dar, până în prezent, rezultatele nu au confirmat acest lucru.

Mit 7: Aspartamul cauzează Alzheimer

Adevăr: Nu există dovezi că îndulcitorul artificial aspartam cauzează boala Alzheimer. Îndulcitorul este o combinație a două proteine – acid aspartic și fenilalanină, plus 10% metanol (găsit în proproții mari în fructe, legume și alte vegetale). S-au efectuat numeroase studii pentru a descoperi dacă aspartamul are vreun efect asupra funcției cognitive, însă, până în prezent, nu a fost găsită vreo asociere între îndulcitorul artificial și pierderea de memorie.

Mit 8: Vaccinul antigripal crește riscul de apariție a bolii Alzheimer

Adevăr: Vaccinul antigripal nu cauzează Alzheimer, numeroase studii au demonstrat acest lucru, ba chiar au arătat că vaccinurile (atât cel antigripla, cât și de alte tipuri) au dus la scăderea riscului de boală.

Mit 9: Boala Alzheimer poate fi prevenită

Adevăr: Dacă aveți o anumită mutație genetică pentru instalarea timpurie a bolii Alzheimer (care apare la 1% din cazuri), nu puteți preveni acest lucru. Totuși, un stil de viață sănătos, cu o dietă adecvată, activitate fizică, greutate normală și fără fumat, poate menține sănătatea creierului. Activitatea fizică și alimentația sănătoasă pot scădea pot scădea și riscul de alte boli, precum cele cardiace și diabet, care au fost asociate cu boala Alzheimer. Unele studii au arătat că menținerea relațiilor sociale și activitatea mentală susținută întăresc conexiunile dintre celulele nervoase și creier și scad riscul de declin cognitiv. Studiile privind rolul vitaminelor E, B și C, precum și al gingko-biloba, folaților sau seleniului în prevenirea demenței au fost neconcludente.

Mit 10: Părinții mei au avut Alzheimer, deci și eu voi avea

Adevăr: Din păcate, studiile arată că cei cu o rudă de gradul 1 (părinte, frate sau copil) cu această boală au un risc mai mare de apariție a Alzheimer. Iar dacă la unul in părinți boala a avut un debut timpuriu și dvs aveți mutația genetică specific, nu puteți preveni boala. Există gene de risc și gene deterministe care influențează posibilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de Alzheimer. Gena deterministă este cea direct implicată în apariția bolii- deci oricine are această genă se va îmbolnăvi. Genele de risc sunt cele care cresc probabilitatea de a face Alzheimer, dar acest lucru nu este sigur. APOE-e4 este o astfel de genă de risc prezentă în 20- 25% din cazurile de Alzheimer.

Mit 11: Leziunile la cap provoacă apariția bolii Alzheimer

Adevăr: Unele studii au arătat că traumatismele craniene moderate spre severe pot crește riscul unui individ de a dezvolta boala Alzheimer sau o altă formă de demență, chiar și la câțiva ani distanță de la apariția leziunii. Însă nu toată lumea care se lovește la cap va avea demență. Studii recente sugerează că traumatismele craniene ușoare repetate, precum contuziile celor care joacă sporturi de contact, ar putea fi asociate cu o formă de demență numită encefalopatie cronică traumatică.

Mit 12: Persoanele cu Alzheimer sunt agitate, violente, agresive

Adevăr: Unele persoane cu Alzheimer pot deveni agitate sau chiar agresive, însă fiecare are alte manifestări și nu toți bolnavii devin violenți. Agresivitatea poate apărea din cauza confuziei, fricii și a  frustrării care vin la pachet cu boala Alzheimer. Este important ca aparținătorii să înțeleagă motivele de supărare ale bonavului pentru a putea avea grijă de el și pentru a-l putea calma în astfel de episoade negative.

Mit 13: Persoanele cu Alzheimer nu se mai pot bucura de diferite activități

Adevăr: Persoanele cu Alzheimer pot avea vieți active, sociale, în care se bucură de compania celor dragi.