Scleroza multiplă – afecțiunile oculare pot fi primele semne

Mai multe afecțiuni neurodegenerativ, printre care și scleroza multiplă, pot prezenta inițial o manifestare oculară.

Ochiul, prin structura sa fizică unică, face din acesta gazda perfectă pentru o serie de răspunsuri immune similare cu cele pe care le regăsim în creier și la nivelul măduvei spinării. Ceea ce se traduce prin faptul că ochiul poate să fie implicat într-o serie de afecțiuni ale sistemului nervos central, a atras atenția dr. Cristina Herțea, medic specialist neurolog, în cadrul seminarului “Nu lăsa Scleroza Multiplă să-ți pună limite”, organizat de Asociația Învingătorii Sclerozei Muliple (AISM).

Mai multe afecțiuni neurodegenerative (precum accidental vascular- cerebral, boala Parkinson, boala Alzheimer sau scleroza multiplă) pot prezenta inițial o manifestare oculară. Mai mult decât atât, variate patologii oculare prezintă trăsături comune cu anumite afecțiuni ale sistemului nervos central.

Manifestari oculare în scleroza multiplă

∙ Nevrita optică – neuropatia optică inflamatorie ce asociază demielinizare este prezentă la 75% dintre pacienții cu scleroză multiplă și de cele mai multe ori este simptomul de debut.

∙ Scăderea acuității vizuale poate reprezenta manifestarea inițială a bolii în 50% din cazuri și este prezentă la majoritatea pacienților cu scleroză multiplă pe parcursul evoluției bolii.

∙ Afectarea vederii poate apărea în contextul sclerozei multiple la pacienți care nu au nevrită optică. ”Scăderea acuității vizuale la acești pacienți poate apărea ca urmare a subțierii stratului retinian nervos (retinal nervos fibre layer – RNFL). Mai mult decât atât, subțierea RNFL se asociază în mod direct cu progresia și durata bolii. În plus, pacienții cu scleroză multiplă prezintă anomalii oculare suplimentare de tipul inflamației și atrofiei retiniene sau pierderii axonale care se traduce clinic prin paloarea discului optic”, a menționat dr. Cristina Herțea.

Manifestări clinice

∙ Durere în orbită, accentuată la mobilizarea sau palparea globului ocular.

∙ Scăderea acuității vizuale (“pacientul nu vede nimic/nici medicul nu vede nimic”) pe o durată de câteva zile. Rar, pierderea vederii prezintă o evoluție lent/progresivă pentru o perioadă de câteva săptămâni – necesitând un diagnostic diferențial cu o leziune compresivă externă sau o leziune intrinsecă de nerv optic.

∙ În mod uzual – pacientul relatează un scotom (“punct orb”), dar pot apărea și defecte de câmp vizual de tip hemianoptic.

∙ Afectarea nervului optic poate să fie bilaterală simultan, dar mult mai frecvent la interval de câteva zile sau săptămâni.

∙ 10% dintre pacienți pot prezenta la examinarea oftalmologică edem papilar (papilită).

∙ Cel mai frecvent, nervul optic nu apare modificat la examinarea oftalmologică – nevrită optică retrobulbară.

∙ 50% dintre pacienții cu scleroză multiplă recuperează complet, iar majoritatea celor rămași, până la 94%,  vor recupera în mod semnificativ.

∙ Ameliorarea simptomatologiei este evidentă în decurs de două săptămâni de la debutul simptomatologiei și poate progresa pentru o perioadă de câteva luni.

Investigații imagistice oculare adjuvante în diagnosticul SM

”OCT (optic coherence tomography) este o investigație imagistică folosită în vederea evaluării RNFL, a grosimii și a volumului macular. Nu este la acest moment inclusă în protocolul de diagnostic pentru scleroza multipla. Această investigație ne poate aduce informații cantitative referitoare la RNFL la pacienții diagosticați cu scleroză multiplă care nu au avut niciodată simptome sugestive pentru nevrita optică. Este demonstrat că măsurătorile OCT se corelează bine cu rezultatul obținut prin examinarea tip IRM. Ca și instrument adișional de diagnostic, această investigație poate face diferența între scleroza multiplă și o tulburare din spectrul neuromielitelor optice – în contextul în care afectarea nervului optic este semnificativ mai severă în cea din urmă. Potențiale evocate vizuale (PEV) reprezintă un studiu electrofiziologic ce oferă informații referitoare la aparatul vizual de la retină până în cortex. Metoda nu este inclusă, la acest moment, în criteriile de diagnostic pentru scleroza multiplă – indiferent de forma acesteia”, a mai explicat neurologul.