Totul despre migrene

Migrena este o suferinţă cerebrală. Este cea mai comună formă de durere de cap care, de obicei, determină oamenii să meargă la medic.

Majoritatea persoanelor care suferă de migrene experimentează dureri de cap extrem de severe. O durere de cap provocată de migrenă este, de obicei, intensă, pulsândă pe o parte a capului sau uneori pe ambele părţi. Majoritatea persoanelor cu migrene simt durerea în tâmple sau în spatele unui ochi ori a urechii, chiar dacă poate fi implicată orice parte a capului. În afară de durere, migrena poate cauza greaţă, senzaţie de vomă şi sensibilitate la lumină sau zgomot. Unele persoane pot vedea pete sau luminiţe care pâlpâie, ori pot suferi chiar pierderi temporare ale văzului.
Migrena poate apărea în orice moment al zilei, deşi cel mai des începe dimineaţa. Durerea se poate menţine câteva ore sau chiar una- două zile. Unele persoane au migrene o dată sau de două ori pe săptămână, altele- o dată sau de două ori pe an. De cele mai multe ori, migrenele nu sunt un pericol pentru starea generală de sănătate. Însă vă pot afecta activitatea de zi cu zi.
Deşi nu se ştie cu precizie ce provoacă migrenele, cercetătorii au descoperit câteva aspecte comune tuturor persoanelor suferinde:
• Cel mai des afectate de migrenă sunt persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 55 de an
• Majoritatea persoanelor au, în familie, cazuri de persoane care au suferit de migrene sau dureri de cap.
•Migrenele apar mai des la femei decât la bărbaţi
• Migrenele devin mai puţin dureroase şi mai puţin frecvente o dată cu înaintarea în vârstă.

 

Ce o cauzează

Cauza exactă a migrenelor nu este înţeleasă în totalitate. Majoritatea cercetătorilor cred că migrena apare din cauza modificării anormale a nivelurilor de substanţe produse natural în creier. Când nivelul acestor substanţe este în creştere, pot provoca inflamaţia care, la rândul ei, determină umflarea vaselor de sânge ale creierului. Vasele inflamate apasă pe centrii nervoşi din apropiere, cauzând astfel durerea.
Genele au fost de asemenea, asociate cu apariţia migrenelor. Persoanele care suferă de migrene prezintă modificări ale genelor care controlează funcţionarea anumitor celule nervoase.

 

Factorii declanşatori

Experţii au determinat că persoanele cu migrene reacţionează la o varietate de factori sau evenimente- cunsocute drept factori declanşatori. Aceştia pot varia de la o persoană la alta şi nu conduc întotdeauna la apariţia migrenelor. O combinaţie de factori declanşatori- nu un singur lucru sau eveniment- întotdeauna declanşează o criză.
Răspunsul unei persoane la aceşti factori declanşatori poate, de asemenea, varia de la o migrenă la alta. La numeroase femei migrenele apar din cauza următorilor factori:
• lipsa somnului sau, dimpotrivă, prea mult somn
• săritul peste mese
• lumini sau zgomote puternice, mirosuri tari
• schimbările hormonale din timpul ciclului menstrual
• stresul şi anxietatea sau relaxarea de după o perioadă stresantă
• schimbările climatice
• alcoolul (de cele mai multe ori vinul roşu)
• cafeina (când este în exces sau, dimpotrivă, este insuficientă)
• alimente care conţin nitraţi, precum hot-dog sau semipreparate
• alimente care conţin MSG (glutamat de monosodiu), un potenţator de aromă care se foloseşte în mîncăruri de tip fast food, sosuri, topinguri sau condimente
• alimente care conţin tiramină, precum brânza veche, produsele din soia, boabele de fasole, cârnaţi, peşte afumat şi anumite soiuri de vin
• produse care conţin aspartam.

 

Jurnal zilnic
Pentru a determina care sunt factorii declanşatori ai migrenelor este indicat să aveţi un jurnal al durerilor de cap. Fiecare zi în care aveţi dureri provocate de migrene trebuie trecută în jurnal. De asemenea, trebuie să mai notaţi:
• momentul din zi în care a început durerea
• unde eraţi şi ce făceaţi când s-a declanşat migrena
• ce aţi mâncat şi ce aţi băut cu 24 de ore înainte de a începe durerile
• notaţi fiecare zi a ciclului menstrual, nu doar prima zi- aceasta vă permite, dumneavoastră şi doctorului, să determinaţi dacă durerile de cap apar în aceeaşi perioadă cu ciclul menstrual
• vorbiţi cu doctorul dumneavoastră despre factorii care declanşează durerile de cap, deoarece numai aşa veţi putea găsi tratamentul potrivit.

 

Tipuri de migrene
Potrivit specialiştilor, există mai multe tipuri de migrene. Cele două forme care apar mai des sunt migrena cu aură şi migrena fără aură.
Migrena cu aură (cunoscută, anterior, drept migrena clasică) este caracterizată de următoarele simptome (aşa- numita aură), care apar cu 10- 30 de minute înainte de atacul propriu- zis:
• lumini intermitente, linii în zig- zag sau pete negre
• amorţeală sau furnicături la nivelul feţei sau al mâinilor
• alterări ale mirosului, gustului sau simţului tactil
• stare de confuzie
Aura apare la una din cinci persoane cu migrene. Femeile experimentează această formă de migrenă mai puţin decât bărbaţii.
În migrena fără aură (denumită migrena comună) persoanele afectate nu experimentează aura, dar au toate celelalte simptome.

 

Diferenţa dintre migrene şi sinuzite
Multe persoane confundă durerile de cap provocate de sinuzite cu migrenele, deoarece durerea la nivelul sinusurilor, congestia nazală şi lăcrimarea ochilor apar deseori şi la migrenă.
Pentru a afla dacă durerea de cap este sinuzită sau migrenă, trebuie să vă puneţi câteva întrebări:
În plus faţă de simptomele sinuzitei, resimţiţi şi:
Durere de cap moderată spre severă?
Greaţă?
Sensibilitate la lumină?
Dacă răspunsul este “da” la 2 sau 3 dintre aceste întrebări, atunci cel mai probabil aveţi migrenă cu simptome de sinuzită. O durere provocată de sinuzită este rară şi cel mai des apare din cauza unei infecţii la sinusuri. În cazul unei infecţii a sinusurilor, de cele mai multe ori apar febra şi secreţii nazale galbene, verzui sau cu pete de sânge. O durere de cap sinusală ar trebui să treacă prin tratament contra infecţiei.

 

Când trebuie să mergeţi la medic
Uneori, durerea de cap poate semnala probleme mai serioase. Ar trebui să discutaţi cu doctorul dumneavoastră despre aceste dureri dacă:
• Aveţi mai multe episoade cu dureri de cap pe lună şi fiecare durează câteva ore sau zile
• Durerile de cap vă afectează viaţa personală, profesională sau activitatea şcolară
• Aveţi stări de greaţă, vomă, si probleme de văz sau senzoriale (precum amorţeală sau furnicături)
• Resimţiţi durere în jurul ochilor sau urechilor
• Resimţiţi o durere severă de cap şi aveţi senzaţia de gât înţepenit
• Durerea de cap este însoţită de confuzie sau lipsa atenţiei
• Durerea de cap este însoţită de convulsii
• Durerea apare după o lovitură la nivelul capului
• Înainte nu aveaţi dureri de cap, iar acum le resimţiţi tot timpul

 

Teste care depistează migrena
Dacă sunteţi siguri că durerile de cap sunt provocate de migrene, ar trebui să staţi de vorbă cu medicul dumneavoastră. Înainte de întâlnirea cu acesta, notaţi-vă mai multe informaţii:
• Cât de des apar durerile de cap?
• Unde este localizată durerea?
• Cât durează durerea de cap?
• În ce perioadă apar durerile de cap raportat la ciclul menstrual?
• Alte simptome, precum greaţă sau pete negre
• Istoricul familial în materie de migrene
• Toate medicamentele pe care le luaţi pentru orice alte probleme medicale, inclusiv cele fără prescripţie (sau, mai bine, aduceţi medicamentele, în recipientele lor, la întâlnirea cu doctorul)
• Toate medicamentele pe care vă amintiţi să le fi luat în trecut şi, dacă este posibil, doza luată şi orice efecte secundare pe care le-aţi resimţit
Doctorul poate să vă consulte şi să vă pună mai multe întrebări legate de istoricul dvs medicale- acesta poate include lovituri anterioare la cap şi probleme dinusale sau dentare. Doctorul poate diagnostica migrena numai pe baza acestor informaţii furnizate de dvs. Este posibil să faceţi analize la sânge sau alte teste, precum Computer Tomograf sau RMN, dacă doctorul consideră că durerile de cap au altă natură. Discutaţi cu doctorul pentru a decide care metodă de testare este mai eficientă.

 

Femei şi bărbaţi
Durerile de cap provocate de migrenă apar mai des la femei decât la bărbaţi, şi mai ales la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani. În acest moment al vieţii, o femeie are mai multe responsabilităţi în ceea ce priveşte munca, familia şi relaţiile sociale. Femeile au raportat dureri de cap mai puternice şi mai de durată, precum şi multe alte simptome, precum greaţa sau voma. Toţi aceşti factori îngreunează viaţa femeilor, care nu îşi mai pot îndeplini îndatoririle la muncă sau acasă.

 

Legătura cu ciclul menstrual
Mai mult de jumătate din numărul migrenelor la femei apar chiar înainte, în timpul sau imediat după ciclul menstrual. Adesea, afecţiunea este numită migrenă menstruală. Dar doar o mică parte dintre femei au migrene doar în preajma perioadei menstruale. Majoriatea au dureri de cap cauzate de migrene şi în alte perioade ale lunii. Legătura dintre ciclul menstrual şi migrene este încă neclară. Specialiştii ştiu doar că, înainte de a începe ciclul menstrual, nivelurile de homroni – estrogen şi progesteron – coboară rapid. Această scădere poate declanşa migrena, deoarece estrogenul controlează o enzimă care afectează percepţia unei femei asupra durerii.
Vorbiţi cu doctorul dumneavoastră dacă bănuiţi că suferiţi de migrena menstruală. O să descoperiţi că terapia, schimbările în stilul de viaţă şi câteva metode de tratament aplicate acasă pot preveni sau reduce aceste dureri.

 

Menopauza
Dacă durerile de cap apar în apropierea ciclului menstrual, menopauza ar putea să determine scăderea lor în intensitate. Pe măsură ce înaintaţi în vârstă, senzaţiile de greaţă şi vomă s-ar putea diminua. Aproximativ două treimi dintre femeile cu migrene au declarat că simptomele s-au diminuat după instalarea menopauzei.
Însă, în cazul altor femei, menopauza înrăutăţeşte migrenele sau determină apariţia lor. Nu se ştie încă de ce se întâmplă acest lucru. Terapia cu hormoni pentru menopauză, care este prescrisă anumitor femei, poate avea legătură cu apariţia migrenelor în aceste cazuri. Însă, în general, durerile devin mai slabe o dată cu instalarea menopauzei.

 

Contraceptivele
La unele femei, medicaţia contraceptivă atenuează durerile provocate de migrene. Pastilele ajută la reducerea numărului episoadelor dureroase şi la ameliorarea simptomelor. La alte femei pastilele pot înrăutăţi durerile de cap, în timp ce, la unele femei, pastilele contraceptive nu au niciun efect asupra migrenelor. Motivul pentru aceste efecte diferite nu este pe deplin descifrat. În cazul femeilor la care contraceptivele înrăutăţesc durerilor, se pare că episoadele de migrenă au loc în utlima săptămână a ciclului menstrual. Aceasta se întâmplă deoarece ultimele şapte pilule din pachetul lunar nu conţin hormoni, ci se află în pachet doar pentru a menţine obiceiul de a lua pastila zilnic. Fără acesşti hormoni, nivelul de estrogen scade brusc, ceea ce poate declanşa migrenele la anumite femei.
Discutaţi cu medicul cadă aveţi senzaţia că pilulele contraceptive înrăutăţesc migrenele. Aţi putea schimba contraceptivele cu unele în care toate pastilele conţin hormoni, iar utilizarea lor timp de trei ,luni consecutive ar putea micşora durerile de cap. Schimbările în stilul de viaţă, cum ar fi un program regulat de somn şi o alimentaţie sănătoasă, pot ajuta de asemenea.

 

Stresul
Stresul poate determina declanşarea atât a migrenelor, cât şi a durerilor de cap apărute din cauza tensiunii. Evenimente precum nunta, mutatul într-o casă nouă sau sarcina pot provoca stres. Dar studiile arată că stresul zilnic- nu schimbările majore din viaţa fiecăruia- provoacă majoritatea durerilor de cap. Numeroasele roluri – de mamă, soţie, femeie de carieră- şi presiunea financiară reprezintă un stres zilnic pentru femei.
Este foarte important să vă faceţi timp şi pentru dumneavoastră şi să găsiţi modalităţi sănătoase de a face faţă stresului. Câteva dintre lucruile care pot ajuta la prevenirea sau reducerea stresului sunt:
• o alimentaţie sănătoasă
• o viaţă activă (este indicat să faceţi cel puţin 30 de minute de mişcare pe zi, în majoritatea zilelor)
• practicarea unor exerciţii de relaxare
• somn suficient.
Încercaţi să depistaţi care sunt sursele stresului- numai aşa le puteţi reduce. De exepmplu, dacă şofatul până la muncă este stresant, încercaţi să circulaţi cu autobuzul sau cu metroul. În acest timp puteţi să cittiţi sau să ascultaţi muzică, lucruri care cu siguranţă vă vor relaxa. În cazul surselor de stres pe care nu le puteţi evita, organizarea şi planificarea eficientă vă pot ajuta să menţineţi controlul.

 

Cum se tratează migrenele

Din păcate, nu există un tratament pentru migrene, însă afecţiunea poate fi ţinută sub control. Împreuncă cu medicul dumneavoastră, puteţi găsi modalităţi de a reduce simptomele migrenelor atunci când acestea au loc sau de a reduce intensitatea şi frecvenţa lor. Planul de tratament poate include următoarele metode:
Medicaţia. Sunt două modalităţi de abordare în tratamentul medicamentos al migrenei: oprirea progresului acesteia (tratament acut) sau prevenţia. Multe persoane care suferă de migrene apelează la ambele metode de tratament.
Tratamentul acut. Medicamentele analgezice fără prescripţie medicală, precum aspirina, ibuprofenul sau paracetamolul reduc durerile în cazul migrenelor uşoare. Dacă aceste medicamente nu funcţionează, trebuie să cereţi o reţetă de la doctor.
Majoritatea medicamentelor pentru tratamentul acut al migrenei funcţionează cel mai bine când sunt administrate imediat, în momentul de apariţie al simptomelor. De aceea trebuie să aveţi întotdeauna cu dumneavoastră medicamentele.
Prevenţia. Anumite medicamente administrate zilnic pot preveni atacurile. Multe dintre acestea sut însă destinate tratării altor afecţiuni, precum epilepsia sau depresia. Câteva exemple sunt medicamentele antidepresive, betablocante. antihipertensive sau antiepileptice. Aceste medicamente ar putea să nu previncă chiar toate migrenele, însă pot ajuta foarte mult. Terapia cu hormoni poate preveni atacurile la femeile ale căror migrene apar în corelaţie cu ciclul menstrual.
Schimbări în regimul de viaţă. Anumite obiceiuri pot reduce numărul episoadelor de migrene:

– Evitaţi sau limitaţi factorii declanşatori
– Treziţi-vă şi culcaţi-vă la aceleaşi ore în fiecare zi
– Alimentaţi-vă sănătos şi nu săriţi peste mese
– Faceţi mişcare în mod regulat
– Limitaţi consumul de alcool şi cafeină
– Găsiţi modalităţi de a reduce şi de a combate stresul

Metode alternative. Biofeedback-ul ajută, uneori, persoanele cu migrene. Presupune să învăţaţi cum să monitorizaţi şi să ţineţi sub control răspunsul organismului la stres (precum reducerea ritmului cardiac şi a tensiunii musculare). Alte metode, precum acupunctura sau relaxarea, vă pot ajuta să reduceţi stresul. Consilierea vă poate ajuta, de asemenea, dacă aveţi senzaţia că migrenele pot fi legate de o stare de anxietate sau depresie. Toate aceste metode trebuie discutate cu medicul.

 

Sarcina
Unele medicamente contra migrenelor (precum aspirina sau ibuprofenul) nu trebuie luate când sunteţi însărcinată deoarece pot provoca probleme la naştere. Dacă sunteţi gravidă sau plănuiţi să rămâneţi gravidă şi aveţi migrene, consultaţi-vă cu doctorul asupra tratamentului. Specialsitul v-ar putea indica un medicament carev să vă ajute şi care să nu pună în pericol sarcina. Metodele de tratament la domiciliu, precum exerciţiile de relaxare şi compresele reci pot decongestiona durerea. Vestea bună este că, pentru majoritatea femeilor gravide, simptomele migrenei devin mai uşoare sau se opresc din a treia lună de sarcină.

 

Prevenirea migrenelor
Cea mai bună metodă de prevenire a metodelor este să depistaţi factoerii declanşatori şi să îi evitaţi sau să îi limitaţi. Întrucât migrenele apar mai des în perioadele de stres, ar fi bine să găsiţi modalităţi sănătoase de a reduce stresul, precum înscrierea la o clasă de fitness sau la un curs unde să învăţaţi tehnici de relaxare.
Discutaţi cu medicul dacă este cazul să luaţi medicamentele contra durerii mai mult de două ori pe săptămână. Luaţi exact doza prescrisă de medicamente şi întrebaţi ce trebuie să faceţi dacă aţi sărit peste una. În plus, dacă medicamentele nu vă ajută contra migrenelor, spuneţi-i medicului.

 

Sfaturi
Împreună cu doctorul găsiţi metode de a face faţă migrenelor. Iată ce trebuie să faceţi când încep simptomele:
• Luaţi imediat medicamentele contra migrenelor (dacă sunteţi pe tratament)
• Beţi lichide dacă nu simţiţi greaţă în timpul migrenelor
• Odihniţi-vă într-o cameră întunecată, departe de agitaţie sau zgomot
• În unele cazuri ajută şi compresele reci, presiunea aplicată în punctul dureros, masajul sau alte exerciţii de relaxare.