Simptomele bolii Parkinson: apariția T.R.A.P. ne trimite la neurolog

Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă, cu cel mai rapid ritm de creștere a numărului de persoane diagnosticate la nivel mondial, dintre bolile care afectează creierul.

În prezent, Parkinson este a doua cea mai întâlnită tulburare neurodegenerativă legată de vârstă (după boala Alzheimer), au atras atenția participanții la un eveniment dedicat conștientizării simptomelor bolii și a măsurilor  ce trebuie luate.

4 semne ale Bolii Parkinson

Manifestările asociate bolii Parkinson pot fi foarte variate de la persoană la persoană, însă există 4 simptome ce definesc această boală.

Tremor: acesta este cel mai cunoscut simptom al bolii Parkinson și este caracterizat de mișcări involuntare ale unor degete sau ale uneia dintre mâini, atunci când membrul respectiv este în repaus. Inițial, tremorul este prezent doar la o parte a corpului, însă odată cu progresia bolii poate afecta și alte zone, pe ambele părți ale corpului, cum ar fi picioare, buze, bărbie. De regulă, tremorul este diminuat în timpul mișcărilor voluntare sau al somnului.

Rigiditate musculară: un alt simptom comun al Parkinson, rigiditatea musculară se manifestă la nivelul picioarelor sau mâinilor și brațelor, pe una sau pe ambele părți ale corpului și conduce la o reducere a flexibilității în mișcare și a capacității motorii. Rigiditatea se accentuează odată cu progresia afecțiunii și poate limita capacitatea de îndeplinire a activităților obișnuite.

Amplitudine redusă a mișcărilor: cunoscut și sub numele de „bradikinezie”, acest simptom se referă la încetinirea ritmului mișcărilor voluntare ale corpului. Mai precis, realizarea unor mișcări naturale, precum clipitul sau mersul, devin greoaie și mult mai lente pentru persoana care le experimentează. La fel ca în cazul celorlalte simptome, progresia bolii determină treptat o lentoare mai pronunțată, care poate afecta considerabil mobilitatea și independența în mișcare, per total.

Postură instabilă: tot un simptom din sfera motorie, acesta din urmă se referă la dificultatea de menținere a echilibrului, asociată cu un risc ridicat de a cădea în timpul mersului. Astfel, este poate cel mai periculos simptom al Parkinson, având în vedere implicațiile pe care le are, mai ales în relație cu progresia bolii, și anume un risc major de a suferi accidentări serioase în urma căzăturilor.

„Aceste 4 simptome, prescurtate T.R.A.P – tremor, rigiditate musculară, amplitudine redusă a mișcărilor, postură instabilă- sunt cele mai frecvente manifestări motorii ale bolii Parkinson. Este important de reținut că tabloul clinic al afecțiunii este mult mai vast și presupune, pe lângă simptomele asociate mișcării și mobilității corpului, și o serie de simptome non-motorii, precum: modificări cognitive, dificultăți în vorbire, tulburări de dispoziție. Totuși, având în vedere complexitatea simptomatologiei și faptul că o parte din manifestările clinice întâlnite la persoanele cu Parkinson pot fi asociate și cu alte boli, prezența simptomelor descrise nu înseamnă automat prezența bolii Parkinson. De aceea, este recomandat ca, în cazul în care sunt observate simptomele prezentate, să ne adresăm cât mai repede unui medic neurolog, care poate oferi o evaluare complexă în vederea stabilirii diagnosticului”, a precizat prof. dr.  Bogdan Ovidiu Popescu, medic neurolog, fost președinte al Societății de Neurologie din România și prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Date statistice

Afecțiunea este diagnosticată de regulă după 60-65 de ani, mai frecvent în rândul bărbaților, care au o probabilitate de 1,5 ori mai mare să dezvolte boala, față de populația feminină2. Totuși, Parkinson se poate instala și mai devreme de 50 de ani, în aproximativ 10-20% din cazuri.

La nivel mondial, se estimează că peste 8,5 milioane de oameni suferă de boala Parkinson, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în timp ce în România, cele mai recente date arată că peste 70.000 de români sunt diagnosticați cu această afecțiune.

”Prevalența globală este estimată la 0,3% din populația totală. La grupa de vârstă 0 de ani, procentul este de 1%, iar la peste 80 de ani deja vorbim de o prevalență de 4% a bolii Parkinson. Din păcate, estimările sugerează că numărul cazurilor de Parkinson va crește, unul dintre motivele principale fiind și îmbătrânirea populației”, a explicat conf. dr. Cristina Panea, președinte ales al Societății de Neurologie din România.

Diagnosticul precoce – o șansă la o calitate mai bună a vieții

Parkinson este o boală cu multiple consecințe, nu doar la nivelul individului și al mobilității, care determină un puternic impact pe plan emoțional, psihic, atât pentru persoanele suferinde, cât și pentru aparținători.

”Aproape jumătate dintre persoanele cu Parkinson vor suferi de anxietate sau depresie la un moment în timpul vieții și, din păcate, aceste afecțiuni colaterale trec în mare parte nediagnosticate și netratate”, a  atras atenția conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Public, Administrația Prezidențială.

Identificarea simptomelor în etapele inițiale ale instalării bolii și diagnosticarea afecțiunii înainte ca manifestările să devină foarte vizibile sunt esențiale pentru un management eficient.

”Pacientul trebui să cunoască semnele bolii și să se adreseze unui medic neurolog. Această boală neurodegenerativă evoluează în timp, uneori chiar pe parcursul a zeci de ani, iar diagnosticul precoce face diferența atunci când vorbim de calitatea vieții”, a afirmat prof. dr. Cristina Tiu, președinte Societatea de Neurologie din România.

La nivel național, centrele medicale specializate în tratamentul bolii Parkinson sunt:

• București: Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Universitar de Urgență București, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”, Spitalul Clinic de Urgență București
• Bihor: Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor- Oradea
• Brașov: Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov
• Cluj: Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Militar de Urgență ”Dr. Constantin Papilian” Cluj- Napoca, Spitalul Clinic de Recuperare Cluj, Spitalul Clinic Municipal Cluj- Napoca
• Constanța: Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța
• Craiova: Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova
• Galați: Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” Galați,
• Iași: Spitalul Clinic de Urgență ”Prof. dr. Nicolae Oblu” Iași, Spitalul Clinic de Recuperare Iași, Spitalul Clinic Militar de Urgență ”Dr. Iacob Czihac” Iași, Spitalul Clinic Căi Ferate Iași
• Mureș: Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș
• Sibiu: Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
• Suceava: Spitalul Municipal ”Sf. Doctori Cosma și Damian” Rădăuți, Spitalul Județean de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava
• Timișoara: Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu” Timișoara