Băieții au un risc dublu să facă astm, comparativ cu fetițele

Astmul bronșic este una din cele mai frecvente afecțiuni cronice. Este caracterizat de inflamația cronică a căilor aeriene ce determină limitarea fluxului de aer, reversibilă.

Astmul poate să apară la orice vârstă, dar cel mai frecvent apare încă din copilărie. Moștenirea genetică poate să joace un rol important. La copii, băieții au un risc aproape dublu să facă astm, comparativ cu fetițele. Diferențele între sexe dispar, pe măsura înaintării în vârstă.

Cele mai frecvente simptome astmatice sunt tusea, în special noaptea, la efort sau după un episod de râs intens. Mai apare senzația de sufocare (dispnee), senzația de strângere a pieptului, șuierat în plămâni (wheezing).

 

Factori declanșatori

Simptomele astmului bronșic sunt produse de anumiți factori declanșatori – alergeni, infecții respiratorii sau vremea rece. Alți factori declanșatori pot fi  aspirina, substanțe iritante din mediul înconjurător, efortul fizic și, deși mai puțin frecvent, anumiți aditivi alimentari sau conservanți din alimente.

Alergiile sunt doar un factor care poate declanșa criza de astm. Nu toate persoanele astmatice sunt alergice și nu toate persoanele alergice fac și astm. Alergenii sunt substanțe care nu au nici un efect asupra plămânilor persoanelor neafectate de astm, dar care, la persoanele sensibile (susceptibile) declanșează o reacție alergică. Alergenii sunt sursa principală a problemelor respiratorii din astm, atât la copii, cât și la adulți.

Cei mai frecvenți alergeni sunt polenul anumitor plante (copaci, ierburi și buruieni), părul de animale (câini, pisici și altele), acarieni, gândaci, mucegaiuri și anumite alimente. Când o persoană alergică vine în contact cu un astfel de alergen, se declanșează în organism o serie de reacții în urma cărora sunt eliberate niște substanțe chimice numite mediatori. Acești mediatori declanșează episoadele de astm.

Aerul rece, fumul, chimicalele industriale, parfumurile și vopseaua sau vaporii de benzină sunt alte exemple de substanțe iritative chimice, care pot declanșa o criză de astm. Ele acționează asupra plămânilor prin stimularea receptorilor din arborele respirator și declanșează simptomele astmatice. Receptorii activați determină contracția mușchilor care înconjoară căile respiratorii și provoacă bronhoconstricția, care se traduce prin criza de astm.

Infecțiile respiratorii virale sunt cauza principală a crizelor de astm. Infecțiile bacteriene, cu excepția celor care determină sinuzitele, nu provoacă crize astmatice.

Boala de reflux gastro-esofagian, care se manifestă prin senzația de arsură în capul pieptului, poate să declanșeze simptomele astmatice, atunci când acizii din stomac ajung în esofag.

 

Diagnostic

Dacă aveți oricare din simptomele menționate mai sus, trebuie să consultați medicul pneumolog. „În stabilirea diagnosticului de astm bronșic, spirometria este metoda preferată de măsurare a limitării fluxului de aer și a reversibilității acesteia. Spirometria este testul care măsoară cât de bine respirați. Nu doare, este simplu de făcut și durează doar 10 – 15 minute, iar rezultatul vine pe loc. Tot ce aveți de făcut este să suflați într-un tub de cauciuc atașat unui computer care înregistrează modul în care respirați. Întârzierea diagnosticului poate să ducă la distrugeri ireversibile la nivelul plămânilor”, atrage atenția dr. Simona Bucșa Dobre, medic specialist pneumologie, doctor în științe medicale în cadrul Centrului de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș”.

 

Tratamente disponibile

Există în prezent multe tratamente eficiente pentru astm, împărțite în două categorii: medicație de urgență (de salvare) și medicație pe termen lung (de control sau de întreținere).

Medicațiile administrate prin inhalare sunt preferate pentru că acestea administrează medicamentul direct în căile respiratorii unde este nevoie de ele, cu efecte terapeutice puternice, cu mai puține efecte secundare.

Medicamentele de control (de întreținere) se administrează în fiecare zi, pentru a preveni apariția simptomelor și a crizelor de astm. Medicamentele de urgență (de salvare) se administrează la primele semne de înrăutățire a simptomelor.

 

De reținut!

• Dacă aveți nevoie să folosiți medicația de urgență mai mult de două ori pe săptămână, înseamnă că astmul dumneavoastră nu este controlat corespunzător. În acest caz, consultați medicul pneumolog, pentru că în prezent, cu tratamentele corecte, astmul poate fi controlat și puteți să vă desfășurați viața în condiții de normalitate.
• Tratamentul pentru astm nu poate fi schimbat decât de către medic
• Tratamentul pentru astm nu trebuie întrerupt decât cu acordul medicului
• Este important să aveți întotdeauna rezerve de tratament disponibile, tocmai pentru că întreruperea tratamentului are consecințe grave și veți pierde controlul astmului.

Sursa: http://www.cdt-babes.ro/