”Am albit de stres” – iată explicația științifică

stres par alb

Un studiu recent dezvăluie legătura dintre sistemul nervos și celulele stem care regenerează pigmentul din foliculii de păr.

Potrivit cercetătorilor de la Harvard, se pare că atunci când o persoană este afectată de stres, norepinefrina din sistemul nervos simpatic determină melanocitele (celule stem) să se activeze excesiv. Acestea se transformă în celule producătoare de pigmenți, ducând la epuizarea prematură a rezervorului. Rezultatele studiului explică legăturile celulare și moleculare dintre stres și albirea părului.

Mutlă vreme s-au făcut glume pe seama stresului care cauzează păr alb. Însă acum este prima oară câmd s-a descoperit exact cum are loc procesul: stresul activează celulele nervoase parte din răspunsul ”luptă sau fugi”, care, la rândul lor, deteriorează permanent celulele stem ce regenerează pigmentul din foliculii de păr.

Nervii simpatici intră în fiecare folicul de păr de pe piele. Cercetătorii au descoperit că stresul determină acești nervi să elibereze norepinefrină, care este preluată de celulele stem ce regenerează pigmentul din apropierea lor.

Daune permanente

În foliculii de păr, anumite celule stem funcționează ca un rezervor de celule producătoare de pigment. Când părul se regenerează, o parte din aceste celule stem se transformă în celule producătoare de pigment, fiind responsabile pentru colorarea părului. Iar atunci când aceste celule stem se activează excesiv din cauza norepinefrinei, rezervorul se golește prea devreme.

Rezultatele acestui studiu evidențiază efectele negative ale unui răspuns al organismului considerat altfel protectiv. ”Stresul acut, în special răspunsul luptă sau fugi, era considerat benefic pentru supraviețuirea unui animal, de exemplu. Dar, în acest caz, stresul acut cauzează epuizarea permanentă a celulelor stem”, a explicat Bing Zhang, cercetător principal.

”Prin înțelegerea exactă a modului în care stresul afectează celulele stem ce regenerează pigmentul, putem înțelege cum stresul afectează și alte țesuturi sau organe din corp. Este primul pas spre un eventual tratament ce poate opri sau inversa impactul negativ al stresului”, a  spus și Isaac Chiu, specialist imunolog la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Harvard.