Antibioticele luate ”după ureche” contribuie la crearea supervirușilor

Timp de aproape un secol, antibioticele au ajutat la controlul și distrugerea a numeroase bacterii care ne pot îmbolnăvi. Dar în ultimii ani, antibioticele și-au pierdut efectele împotriva anumitor tipuri de bacterii. De fapt, unele dintre aceste bacterii au devenit imune la medicamentele actuale. Din păcate, modul în care folosim antibioticele a ajutat la crearea ”supervirușilor” rezistenți la medicamente.

Supervirușii sunt tulpini de bacterii rezistente la mai multe tipuri de antibiotice. În fiecare an, supervirușii infectează mai mult de 2 milioane de americani și omoară cel puțin 23.000, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. Formele rezistente la medicamente ale tuberculozei, gonoreei și infecțiilor stafilococice sunt doar câteva dintre pericolele cu care ne confruntăm.

Antibioticele sunt unele dintre cele mai des prescrise medicamente pentru oameni. Se folosesc și în cazul animalelor, pentru a preveni bolile și a stimula creșterea acestora. Antibioticele sunt eficiente împotriva infecțiilor bacteriene, precum streptococul din gât, și anumitor tipuri de pneumonie, boli diareice și infecții ale urechii. Dar aceste medicamente nu funcționează deloc împotriva unor virusuri, cum sunt, de exemplu, cele care cauzează răceli sau gripe. Din păcate, multe antibiotice prescrise oamenilor sau animalelor sunt inutile. Iar abuzul și folosirea necorespunzătoare de antibiotice contribuie la crearea de bacterii rezistente la medicamente.

Iată cum se poate întâmpla acest lucru. Când sunt utilizate așa cum trebuie, antibioticele pot distruge bacteriile care cauzează boala. Dar dacă luați antibiotice împotriva unei infecții virale precum gripa, medicamentul nu va afecta virsul care v-a îmbolnăvit. În schimb, va distruge o varietate de bacterii din organism, inclusiv anumite bacterii ”bune” care ajută la digerarea hranei, luptă cu infecțiile și vă ajută să rămâneți sănătoși. Bacteriile care sunt suficient de rezistente pentru a supravieui medicamentului au o șansă să crească și să se multiplice rapid. Aceste tulpini rezistente la medicamente se pot răspândi și la alte persoane. Pe măsură ce trece timpul, dacă din ce în ce mai multe  persoane iau antibiotic când nu este necesar, bacteriile rezistente la medicamente se pot răspândi. Ba chiar pot să ”împrumute” rezistența dobândită și altor bacterii. Astfel, medicamentele pot deveni mai puțin eficiente sau choar nu vor mai avea niciun efect împotriva bacteriilor cauzatoare de anumite boli.

 

Medicamente noi

”Infecțiile bacteriene care au putut fi tratate în ultimii zeci de ani nu mai răspund la antbiotice, nici măcar la cele noi”, atrage atenția dr. Dennis Dixon, expert în boli bacteriene și fungice al Insitutului Național de Sănătate (NIH) din SUA. Oamenii de știință au încercat să fie cu un pas înaintea bacteriilor rezistente prin crearea de noi medicamente, dar este o sarcină dificilă. ”Trebuie să folosim cât mai bine medicamentele pe care le avem, întrucât nu sunt prea multe pe cale să apară”, spune dr. Jane Knisely, care supraveghează studiile pe bacterii rezistente la NIH. ”Este important să înțelegem care este cea mai bună modalitate de a folosi aceste medicamente pentru a le crește eficiența și a descrește șansele de apariție a rezistenței”.

Puteți ajuta la încetinirea răspândirii de bacterii rezistente la medicamente luând antibiotice numai atunci când este neapărat nevoie. Nu insistați pentru administrarea de  antibiotice dacă medicul dumneavoastră vă sfătuiește altfel. De exemplu, mulți părinți se așteaptă ca medicul să prescrie antibiotice copiilor care au infecții ale urechii. Dar experții recomandă să amânați luarea antibioticului în anumite situații, având în vedere că multe astfel de infecții trec fără antibiotice.

Cercetătorii NIH au încercat să depisteze, în primul rând, dacă antibioticele sunt măcar eficiente în anumite cazuri. Un studiu recent arată că antibioticele s-ar putea să nu fie atât de eficiente cum se credea împotriva infecției sinusurilor. Acest tip de cercetare poate preveni abuzul sau folosirea necorespunzătoare a antibioticelor.

 

Metode rapide de diagnostic

Când este nevoie de antibiotic, de obicei medicii prescriu unul mai ușor până să treacă la o variantă agresivă, cum sunt medicamentele nou apărute. Aceste antibiotice noi însă pot fi mai toxice și mai scumpe decât cele vechi. Eventual, bacteria va dezvolta rezistență și la medicamentele noi (de exemplu bacteria enterococică, asupra căreia nu au efect nici măcar medicamentele de ultimă generație).

În mod ideal, medicii ar trebuie să poată identifica repede cel mai potrivit antibiotic pentru o anumită infecție. Dar laboratoarele au nevoie de zile sau chiar săptămâni pentru a identifica tulpina bacteriană. Până vin rezultatele de la laborator, tratamentul cu antibiotic este mai mult o bănuială. Experții spun că metodele rapide de diagnostic reprezintă cea mai bună soluție pentru a trata bolile infecțioase, iar cercetările în domeniu sunt promițătoare.

 

Ce poate face fiecare

Studiile genetice ajută cercetătorii să înțeleagă caracteristicile unice ale bacteriilor rezistente la anibiotice, ceea ce ar putea permite crearea de tratamente inovatoare. Dar, în timp ce oamenii de știință caută modalități de a opri aceste bacterii ”încăpățânate”, putem ajuta la prevenirea răspândirii germenilor, astfel încât să depindem mai puțin de antibiotice. Cea mai bună modalitate de a preveni infecțiile bacteriene este să ne spălăm frecvent pe mâini cu apă și săpun. De asemenea, să nu împrumutăm obiecte persoanele de igienă, precum prosopul sau aparatul de ras. Și să luăm antibioticele numai așa cum ne sunt prescrise.

Sursa: https://newsinhealth.nih.gov/home