Urgențe: screening și acces la tratament pentru pacienții cu hepatită

Potrivit statisticilor, aproximativ 1.400.000 de români sunt infectați cu virusurile hepatitice virale B, C sau B plus Delta. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) atrage atenția că prevenţia şi accesul la tratament reprezintă urgenţe pentru România  în lupta cu hepatita.

Ultimul studiu Hep-CORE, realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA), evidenţiază modul în care cele 27 de ţări membre ELPA urmează recomandările internaţionale privind bunele practici în ceea ce priveşte hepatitele virale – răspunsul naţional, gradul de conştientizare la nivel public, monitorizarea bolii şi colectarea datelor, prevenţie, testare şi diagnostic, evaluare clinică, tratament.

„În România, se estimează că aproximativ 800.000 de persoane au hepatită cronică B, iar 600.000 de persoane au hepatită cronică C. Hep-CORE este util în creionarea zonelor pe care trebuie să le acoperim pentru a răspunde problemei hepatitelor virale. Avem nevoie de programe de screening şi prevenţie, de acces la tratament şi monitorizare. Deşi aproximativ 6.000 de pacienţi cu hepatită cronică virală de tip C au beneficiat de tratamentul fără-interferon în 2016, accesul în program a fost disponibil doar pentru pacienții cu ciroză. Accesul la tratament trebuie să fie nediscriminatoriu, indiferent de stadiile de fibroză ale bolii hepatice. În acest an, APAH-RO şi-a propus să aibă discuţii aprofundate cu principalii responsabili în implementarea politicilor din sănătate – Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări, parlamentari, medici, astfel încât să putem agrea asupra unui Plan Strategic privind Hepatitele Virale”, a declarat Marinela Debu, preşedinte APAH-RO.

Rezultatele studiului Hep- CORE

• 52% dintre cei intervievaţi la nivel european (25) şi din ţările din bazinul mediteranean (2) au arătat că ţările lor nu au strategii naţionale privind hepatitele virale (B şi C), contrar recomandării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
• Doar trei dintre aceste ţări au acces, fără restricţii, la tratament de ultimă-generaţie, pentru hepatita C
• 17 ţări (63%) nu au un registru naţional pentru virusul hepatitei B
• 15 ţări (56%) nu au un registru naţional pentru virusul hepatitei C
• 10 ţări (37%) nu au locaţii de testare sau screening în afara spitalelor pentru populaţie generale
• 12 ţări (44%) nu au locaţii de testare sau screening în afara spitalelor care oferă servicii de testare şi screening pentru populaţia aflată la risc

„România are una dintre cele mai ridicate rate privind numărul celor cu hepatită virală C, însă rata de diagnosticare şi tratament este una dintre cele mai mici. Lipsa programelor de screning şi întârzierea accesului la tratament se traduce printr-o povară financiară la nivelul bugetelor naţionale alocate sănătăţii, din cauza complicaţiilor pe care ajung să le dezvolte pacienţii”, a arătat Homie Razavi, directorul Center for Disease Analysis, LLC (Greater Denver Area).

Prevalență și mortalitate

România ocupă locul 1 în Europa, ca număr total de cazuri de hepatita C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori. În România sunt aproximativ 10% din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă.

„În completarea Strategiei globale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, capitolul privind hepatitele virale, Hep-CORE evidenţiază acţiunile necesare la nivelul Europei. Este o analiză cuprinzătoare privind actualele politici la nivel naţional, subliniind problemele care trebuie rezolvate. Consider că problema hepatitei virale C poate fi rezolvată, în beneficiul pacienţilor şi a Guvernelor naţionale, prin implementarea de politici pe termen mediu şi lung care să aibă ca acţiuni de bază programe de screening şi acces la terapii de ultimă generaţie”, a declarat Achim Kautz, consilier pe politici de sănătate al ELPA.

Julio Burdman, liderul organizaţiei Pacienţilor cu Boli de Ficat din Israel, a adăugat că ,,în calitate de fost pacient cu hepatită virală C, tratat cu interferon, poate spune că este dificil să treci prin toţi paşii tratamentului. Acum, există opţiunea tratamentului fără interferon, însă numărul pacienţilor care au acces la acest tip de tratament este limitat din cauza costurilor ridicate. Cu toate acestea, ar trebui să existe un efort comun din partea tuturor celor implicaţi – medici, asociaţii de pacienţi, politicieni şi jurnalişti- pentru a dezvolta şi implementa planuri strategice de acţiune menite să elimine această boală silenţioasă”.

2020- vârful epidemiei de hepatită C

Conform unui studiu naţional realizat în perioada 2006 – 2008, de o echipă de medici de la Centrul de Hepatologie şi Gastroenterologie al Institutului Clinic Fundeni, sub coordonarea prof. dr. Liana Gheorghe, în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, prevalenţa infecţiei cu virusul hepatitei C în acea perioadă în ţara noastră era de 3,23%. Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.

Andrei Băiceanu, consultantul ştiinţific APAH-RO şi ELPA, a menţionat că „rezultatele studiului Hep-CORE arată că deşi Strategia Naţională privind Sănătatea atinge subiectul hepatitelor virale B şi C, România mai are un drum lung de parcurs în ceea ce priveşte implementarea politicilor în acest domeniu. României îi lipseşte un program coerent de screening, mulţi pacienţi fiind diagnosticaţi într-o fază avansată a bolii.”

Fără vaccin pentru copii

O altă problemă stringentă este absența, până în ianuarie 2018, a vaccinului contra Hepatitei B pentru copii. Producătorul belgian a anunțat că vaccinul nu va mai fi disponibil din cauza unor probleme de producție. ”Lipsa vaccinului împotriva hepatitei B este o veste foarte proastă, o problemă foarte gravă, mai ales pentru copiii născuţi din mame infectate cu virusul hepatitic B. În acelaşi timp, lipsa vaccinului este o problemă şi pentru copiii din medii defavorizate, a celor din centrele de plasament. Sperăm să se găsescă nişte soluţii, chiar şi de a împrumuta de la alţii pentru că altfel riscăm să pierdem tot ceea ce am făcut bun”, a mai declarat Marinela Debu.