Cristina Vlădău: „Scorul Migrenei îi ajută pe pacienți să înțeleagă prin ce trec și să comunice mai ușor cu medicul”

Migrena nu trebuie confundată cu o simplă durere de cap. Afecțiunea are criterii clare de diagnostic, simptome specifice și opțiuni terapeutice atât pentru tratamentul atacului acut, cât și pentru prevenție. Cristina Vlădău, președinte al Asociației pentru Sănătatea Creierului, explică ce este Scorul Migrenei, cum poate fi evaluată severitatea bolii și de ce pacienții care s-au obișnuit să trăiască cu migrena ar trebui să se adreseze unui neurolog.

 

Ce este Scorul Migrenei și cum poate fi folosit de pacienți?

Scorul Migrenei este un instrument care ajută la înțelegerea impactului migrenei în viața unei persoane. Este foarte dificil să exprimi obiectiv ce înseamnă migrena pentru viața de zi cu zi, pentru că fiecare pacient o resimte și o descrie diferit. Scorul Migrenei nu este un instrument de diagnostic și nu înlocuiește consultul medical.

La nivel european, Alianța Europeană pentru Migrenă și Cefalee a dezvoltat un chestionar online, disponibil și în limba română. Se completează în aproximativ două minute și are patru întrebări.

Prima vizează frecvența atacurilor de migrenă, a doua – intensitatea durerii de cap, iar a treia – intensitatea simptomelor asociate. Migrena poate fi însoțită de greață și vărsături, precum și de sensibilitate la lumină, zgomote sau mirosuri. A patra întrebare se referă la eficiența tratamentului acut. Răspunsurile generează un scor care indică un nivel ușor, mediu, sever sau foarte sever al migrenei.

 

Care este utilitatea acestui scor în relația pacientului cu medicul?

Îl ajută pe pacient să înțeleagă mai bine prin ce trece și să comunice mai ușor cu medicul. Pentru medic, instrumentul poate fi util pentru evaluarea eficienței tratamentului. Dacă testul este făcut înainte de inițierea tratamentului și apoi repetat ulterior, se poate observa evoluția și eficacitatea acestuia.

 

Cui trebuie să se adreseze pacientul cu migrenă?

Diagnosticul poate fi stabilit de medicul neurolog. În ceea ce privește legislația, nu este încă foarte clar dacă și medicul de familie poate pune diagnosticul și iniția tratamentul specific.

 

Mulți pacienți trăiesc ani de zile cu migrena fără să se adreseze medicului. Ce le transmiteți?

Sunt mulți oameni care s-au obișnuit să trăiască toată viața cu migrena și consideră că nu au soluții. Este important ca aceștia să se adreseze unui medic neurolog pentru reevaluare.

În prezent există din ce în ce mai multe tratamente disponibile în România, atât pentru atacul acut de migrenă, cât și tratamente preventive. De aceea, pacientul nu ar trebui să considere că trebuie pur și simplu să suporte această afecțiune.

În România nu avem centre de cefalee, însă pe site-ul www.despremigrena.ro există o hartă cu peste 70 de neurologi specializați în migrenă, din întreaga țară.

 

Cum poate pacientul să facă diferența între o durere de cap și o migrenă?

Migrena este o afecțiune cu criterii clare de diagnostic și tratamente specifice. Durerea este, de regulă, de intensitate moderată până la severă, localizată pe o parte a capului, are caracter pulsatil și durează între 4 și 72 de ore.

Migrena are, de obicei, factori declanșatori și anumite tipare care se repetă. Dacă o persoană observă astfel de tipare și consideră că durerile de cap se încadrează în caracteristicile migrenei, ar trebui să discute cu un medic.

 

Ce crede populația din România despre migrenă?

Pentru a înțelege cât de bine este percepută migrena în societate, Asociația pentru Sănătatea Creierului a realizat, în perioada august–septembrie 2026, un studiu privind cunoștințele, percepțiile și atitudinile populației generale din România privind migrena, care a colectat 406 răspunsuri.

Rezultatele arată o imagine complexă.

Pe de o parte, 97,7% dintre respondenți recunosc că migrena poate afecta capacitatea unei persoane de a-și desfășura activitățile zilnice, iar 42,54% acordă migrenei scorul maxim de 10 atunci când evaluează gravitatea acesteia. De asemenea, 72,57% consideră complet justificată absența de la muncă sau de la școală din cauza migrenei.

Impactul este perceput în mai multe zone ale vieții: 72,9% dintre respondenți consideră că migrena afectează mult sau foarte mult activitatea profesională, 71,3% activitatea școlară sau educațională, 70,9% activitățile sociale și 69,5% viața de familie.

În același timp, studiul evidențiază o problemă importantă de informare. 41,3% dintre respondenți consideră încă, în mod eronat, că migrena este doar o durere de cap mai puternică decât în mod obișnuit.

Persistă și atitudini care pot contribui la stigmatizarea persoanelor cu migrenă: 29,6% nu resping total afirmația că persoanele cu migrenă exagerează cât de rău se simt, iar 30,4% nu resping total ideea că migrena poate fi folosită drept scuză pentru evitarea responsabilităților.

În schimb, există o disponibilitate importantă de a sprijini persoanele afectate: 88,31% dintre respondenți declară că sunt dispuși sau foarte dispuși să ofere sprijin unei persoane aflate în timpul unui atac de migrenă.