Screeningul prin Low-Dose CT și accesul la medicina personalizată pot schimba prognosticul pacienților cu cancer bronhopulmonar

• Aproximativ 85% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt depistate în stadii avansate, când șansele de vindecare sunt reduse.
• Medicii și reprezentanții CNAS susțin implementarea unui program național de screening prin tomografie computerizată cu doză redusă (Low-Dose CT), destinat persoanelor cu risc crescut, ca măsură esențială pentru reducerea mortalității.
• Accesul rapid la diagnostic, testare moleculară și terapii personalizate poate transforma cancerul bronhopulmonar într-o boală tratabilă pentru un număr tot mai mare de pacienți.
• Ziua mondială de luptă împotriva cancerului bronhopulmonar este marcată, anual, pe data de 1 august.

Cancerul bronhopulmonar continuă să reprezinte principala cauză de mortalitate oncologică în România și în Europa. Specialiștii au atras atenția, în cadrul webinarului ”Cancerul bronhopulmonar – de la suspiciune la tratament”, că principala provocare nu mai este lipsa terapiilor moderne, ci diagnosticarea tardivă a bolii, care limitează șansele de tratament curativ.

În acest context, prevenția, depistarea precoce și implementarea unui program național de screening prin tomografie computerizată cu doză redusă (Low-Dose CT) au devenit priorități pentru comunitatea medicală și pentru autoritățile din sănătate. În paralel, dezvoltarea medicinei personalizate, extinderea testării moleculare și accesul la terapii inovatoare schimbă radical prognosticul pacienților diagnosticați în stadii tratabile.

Prevenția și diagnosticul precoce

În România, aproximativ opt din zece pacienți sunt diagnosticați în stadiile III și IV ale bolii. În aceste situații, opțiunile terapeutice cu intenție curativă sunt limitate, iar supraviețuirea este semnificativ mai redusă comparativ cu pacienții diagnosticați în stadii incipiente. Între 70 și 80% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt asociate consumului de tutun, în timp ce restul sunt influențate de factori precum poluarea, expunerea profesională la substanțe carcinogene sau predispoziția genetică.

Președintele Societății Române de Pneumologie, prof. dr. Florin Mihălțan, consideră că ”cea mai eficientă armă împotriva cancerului bronhopulmonar este prevenția. Investițiile în controlul tabagismului, în programele de renunțare la fumat și în screeningul populației cu risc sunt incomparabil mai puțin costisitoare decât tratamentul stadiilor avansate și pot salva mii de vieți.”

Medicul pneumolog a atras atenția că, după adoptarea legislației antifumat, România era considerată un exemplu la nivel european, însă în ultimii ani politicile de control al consumului de tutun au stagnat. În opinia sa, relansarea Programului Național Stop Fumat și extinderea accesului la servicii de consiliere trebuie să devină priorități ale politicilor publice.

Identificarea persoanelor cu risc

Un element esențial al diagnosticului precoce îl reprezintă medicina de familie. Consultațiile preventive permit identificarea persoanelor cu risc crescut, evaluarea factorilor de risc și orientarea rapidă către investigațiile necesare.

Dr. Elisabeth Brumă, director al Direcției Reglementări și Norme de Contractare din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a subliniat că Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (PNCC) a schimbat fundamental modul în care sunt organizate serviciile pentru pacienții oncologici.

„Obiectivul nostru este reducerea timpului dintre suspiciunea de cancer și inițierea tratamentului. Prin introducerea codurilor SO – Suspiciune Oncologică și AO – Afecțiune Oncologică pe biletele de trimitere, prin finanțarea distinctă a serviciilor și prin standardizarea traseului pacientului, am creat mecanisme care permit acces mai rapid la consultații, investigații și tratament.”

În prezent, atât persoanele asigurate, cât și cele neasigurate beneficiază de consultații preventive anuale, iar persoanele fără asigurare pot efectua investigațiile necesare confirmării diagnosticului oncologic. După confirmarea bolii, acestea dobândesc calitatea de asigurat și beneficiază de tratamentul prevăzut prin Programul Național de Oncologie. Potrivit reprezentantului CNAS, au fost introduse pachete standardizate pentru diagnosticul și stadializarea principalelor tipuri de cancer, inclusiv cancerul bronhopulmonar, iar serviciile acordate în cadrul PNCC sunt decontate la nivel realizat și trebuie efectuate în termene reduse.

 Programul Național de Oncologie

Pe lângă dezvoltarea diagnosticului, un rol esențial îl are extinderea accesului la tratamente inovatoare. Dr. Oana Mocanu, director al Direcției Farmaceutice, Clawback, CostVolum din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a prezentat principalele componente ale Programului Național de Oncologie dedicate pacienților cu cancer bronhopulmonar. Programul finanțează investigațiile PET-CT necesare stadializării și monitorizării bolii, testarea genetică pentru identificarea biomarkerilor relevanți, tehnici moderne de radioterapie și tratamente sistemice adaptate profilului biologic al fiecărei tumori.

„Tratamentul cancerului pulmonar nu mai este standardizat. Alegerea terapiei depinde de profilul molecular al tumorii, iar Programul Național de Oncologie oferă pacienților acces la testare genetică, radioterapie modernă și un număr tot mai mare de terapii inovatoare. Actualizarea continuă a listei medicamentelor compensate și contractele cost-volum permit introducerea rapidă a unor noi opțiuni terapeutice.” În cazul cancerului pulmonar fără celule mici (NSCLC), pacienții beneficiază de acces la terapii țintite și imunoterapii pentru principalele mutații genetice cu relevanță terapeutică. În paralel, sunt introduse noi indicații terapeutice și noi contracte cost-volum pentru molecule inovatoare, pe măsură ce acestea parcurg procesul de evaluare și rambursare.

Prezentare CNAS- AICI.

Medicina personalizată începe cu un diagnostic complet și testarea moleculară

Deși investigațiile imagistice permit identificarea suspiciunii de cancer pulmonar, confirmarea diagnosticului și alegerea tratamentului optim depind astăzi de o evaluare mult mai complexă decât în urmă cu doar câțiva ani. Biopsia, examenul histopatologic, testarea imunohistochimică și caracterizarea moleculară au devenit etape indispensabile în managementul modern al cancerului bronhopulmonar.

Potrivit dr. Daniela Zob, manager al Institutului Oncologic București „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” (IOB), România dispune în prezent de majoritatea terapiilor recomandate de ghidurile europene și internaționale, însă beneficiile acestora sunt limitate de faptul că boala continuă să fie diagnosticată, în cele mai multe cazuri, în stadii avansate. „Astăzi putem vorbi despre o personalizare reală a tratamentului în cancerul bronhopulmonar. Avem acces la majoritatea terapiilor recomandate de ghidurile internaționale, însă supraviețuirea pacienților depinde, în primul rând, de momentul în care este pus diagnosticul. Diagnosticul precoce rămâne cea mai importantă condiție pentru ca medicina personalizată să își atingă întregul potențial.”

Ea a subliniat că simpla confirmare histopatologică a bolii nu mai este suficientă. Pentru alegerea tratamentului optim este necesară caracterizarea moleculară completă a tumorii, care permite identificarea biomarkerilor pentru care există terapii țintite sau imunoterapii deja rambursate în România. În ultimii ani, Programul Național de Testare Moleculară a creat cadrul necesar pentru efectuarea acestor investigații în laboratoare acreditate, facilitând accesul pacienților la medicina personalizată. Totodată, dezvoltarea continuă a cercetării oncologice conduce la identificarea unor noi biomarkeri și la extinderea indicațiilor terapeutice inclusiv în stadiile incipiente ale bolii.

„Testarea moleculară nu mai este rezervată doar pacienților cu boală metastatică. Pe măsură ce apar noi terapii perioperatorii și adjuvante, caracterizarea moleculară influențează din ce în ce mai frecvent alegerea tratamentului încă din stadiile precoce”, a explicat dr. Daniela Zob.

 Screening prin Low Dose CT

Una dintre principalele teme ale webinarului a fost introducerea screeningului prin tomografie computerizată cu doză redusă de radiații. Dr. Teodor Blidaru, medic specialist în Radiologie și Imagistică Medicală, a explicat că screeningul nu trebuie confundat cu investigația efectuată la pacienții care prezintă deja simptome.

„Screeningul se adresează persoanelor aparent sănătoase, dar cu risc crescut de a dezvolta cancer bronhopulmonar. Scopul este identificarea bolii înainte de apariția simptomelor, într-un moment în care tratamentul curativ este încă posibil.”

Spre deosebire de tomografia computerizată utilizată în scop diagnostic, Low-Dose CT utilizează o doză de radiații de aproximativ șapte-opt ori mai mică și nu necesită administrarea substanței de contrast. Investigația durează doar câteva minute și permite identificarea unor noduli pulmonari foarte mici, care nu sunt vizibili pe radiografia toracică.

Experiența internațională demonstrează beneficiile screeningului prin Low-Dose CT. Studiile NLST și NELSON au arătat că această metodă reduce semnificativ mortalitatea prin cancer pulmonar și permite diagnosticarea bolii în stadii în care intervenția chirurgicală poate avea intenție curativă. Implementarea unui program național de screening nu înseamnă doar efectuarea unei investigații imagistice, ci presupune organizarea unui traseu medical bine definit, care începe cu identificarea persoanelor eligibile și continuă cu interpretarea standardizată a rezultatelor, monitorizarea nodulilor pulmonari și accesul rapid la diagnostic și tratament atunci când este identificată o leziune suspectă.

Potrivit dr. Teodor Blidaru, succesul unui astfel de program depinde de utilizarea unor criterii clare de includere, bazate pe vârstă, istoricul tabagic și alți factori de risc, precum și de aplicarea unor protocoale standardizate de interpretare a imaginilor, cum este sistemul Lung-RADS.

Webinarul ”Traseul pacientului cu cancer bronhopulmonar – de la suspiciune la tratament”, organizat de Revista Politici de Sănătate și Școala Pacienților pentru a marca Ziua mondială de luptă împotriva cancerului bronhopulmonar, poate fi vizionat integral AICI.

Eveniment desfășurat cu sprijinul partenerilor: Astra Zeneca, Merck și MSD.