Alianță națională pentru reducerea riscurilor asociate consumului de droguri
Un nou proiect dedicat reducerii riscurilor asociate consumului de droguri vine ca răspuns la schimbările rapide din acest domeniu și la nevoia tot mai mare de intervenții moderne și eficiente.
Datele disponibile în prezent arată că, potrivit unui studiu realizat în 2023 de autoritățile din domeniu, în România există aproximativ 38.000 de consumatori de droguri, dintre care circa 9.000 se confruntă cu consum problematic – adică dependență severă, cu impact asupra vieții sociale, profesionale și asupra sănătății. În lipsa unor studii recente, necesitatea unor date actualizate devine esențială, mai ales în contextul în care strategia națională antidrog urmează să fie revizuită în 2026.
Proiectul, prin care se care construiește, astfel, prima alianță națională dedicată reducerii riscurilor, își propune să extindă intervențiile dincolo de București. Până în prezent, majoritatea serviciilor și datelor disponibile au fost concentrate în Capitală, însă realitatea consumului de substanțe la nivel național rămâne insuficient cunoscută. În acest context, inițiativa include o componentă importantă de cercetare, menită să identifice tipurile de substanțe consumate, nivelul consumului și serviciile existente – o adevărată „radiografie” a situației din România.
„Realitatea se schimbă foarte repede – apar substanțe noi, iar legislația actuală nu ne permite să implementăm toate modelele moderne de intervenție. De aceea, avem nevoie de o abordare națională, bazată pe colaborare, cercetare și educație. Prin acest proiect ne dorim nu doar să dezvoltăm servicii, ci și să învățăm societatea să înțeleagă și să sprijine consumatorii, pentru că doar împreună putem construi o comunitate mai sigură și mai sănătoasă”, a declarat Maria Georgescu, președinte Asociația Română Anti- SIDA (ARAS)- entitate care implementează proiectul.
Pe lângă cercetare, proiectul va include programe de formare pentru furnizorii de servicii sociale și medicale, pentru jurnaliști și pentru juriști, astfel încât aceștia să poată înțelege mai bine fenomenul și să ofere sprijin adecvat persoanelor afectate, inclusiv celor care ajung în situații juridice dificile. De asemenea, va fi derulată o amplă campanie națională de informare, cu scopul de a reduce stigmatizarea consumatorilor de droguri și de a promova o abordare bazată pe empatie și sănătate publică.
Un element central al proiectului îl reprezintă promovarea serviciilor de tip „harm reduction” (reducerea riscurilor), care vizează prevenirea consecințelor negative ale consumului de droguri, fără a condiționa sprijinul de renunțarea imediată la consum. Aceste servicii includ, printre altele, programe de schimb de seringi, testare pentru HIV și hepatite, precum și educație pentru prevenirea supradozelor și a bolilor transmisibile. Scopul este protejarea sănătății individuale și publice, într-un mod realist și eficient.
”Mesajul central al proiectului este unul clar: serviciile de harm reduction sunt esențiale și trebuie privite ca parte a unei abordări moderne și umane. Consumul de droguri trebuie tratat ca o problemă de sănătate. Oferind prevenție, tratament și sprijin, reducem costurile și adoptăm o abordare civilizată”, a afirmat și Iulian Petre, director executiv Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV-SIDA (UNOPA) – partener în proiect.
Totodată, proiectul își propune să schimbe percepția publică asupra consumatorilor de droguri, promovând ideea că aceștia sunt parte a societății și au nevoie de sprijin, nu de marginalizare. În acest sens, inițiativa beneficiază și de expertiza unor parteneri internaționali, inclusiv organizații din Elveția, unde astfel de politici au dus la creșterea nivelului de toleranță și la rezultate pozitive în sănătatea publică.
Psih. Cătălina Constantin, director al Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, a subliniat importanța colaborării dintre instituții și societatea civilă pentru a oferi sprijin complet persoanelor afectate de consumul de substanțe. „Pentru a putea oferi servicii complete persoanelor care consumă substanțe cu efect psihoactiv, este nevoie de o abordare medicală, psihologică și socială. O mare parte din componenta socială este completată de societatea civilă, astfel încât aceste persoane să aibă acces la toate instrumentele necesare pentru reducerea riscurilor, pentru diminuarea consumului sau, în unele cazuri, pentru renunțare”, a declarat aceasta.
Accentul principal trebuie pus pe prevenție, în special în rândul copiilor și adolescenților, categoriile cele mai vulnerabile în fața presiunii de grup și a curiozității specifice vârstei. Programele de prevenire în școli, educația părinților și formarea cadrelor didactice și a psihologilor sunt esențiale pentru crearea unui mediu protector și stabil.
