Bolile colului uterin: la cât timp sunt indicate testele Babeș Papanicolau și HPV?

Neoplasmul de col uterin este o afecțiune frecventă, aflată pe al treilea loc ca incidență la nivel mondial în rândul femeilor.

Neoplasmul de col uterin reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate prin cancer în țările în curs de dezvoltare, cu implicații socio-economice majore. România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește incidența cancerului de col uterin cu cea mai mare mortalitate asociată. Predominant afectate sunt femeile în decada a V-a de viață.  Lipsa educației privind screeningul pentru această patologie și lipsa vaccinării anti-human Papilloma virus determină depistarea tardivă a cancerului de col uterin, într-o formă avansată loco-regional.

Screening

Testul Babeș-Papanicolau s-a dovedit a fi cel mai eficient în screeningul cancerului de col. Acesta detectează celulele precanceroase și canceroase prin recoltare de la nivelul zonei de transformare a colului și examinarea frotiului.

Sănătatea femeii: Pacientele între 21-29 de ani ar trebui să efectueze testul Babeș-Papanicolau la un interval de 3 ani; între 30-65 de ani, testare HPV împreună cu testul Babeș-Papanicolau la fiecare 5 ani sau doar testul Babeș-Papanicolau la fiecare 3 ani. După vârsta de 65 de ani, testarea nu este recomandată dacă screeningul anterior a fost negativ și nu există criterii de risc crescut.

Semnal de alarmă

Printre simptomele care ar trebui ne trimită imediat la medic se numără sângerările vaginale anormale, disconfort- durere la nivel vaginal, secreții modificate și disurie. În toate aceste cazuri este recomandat screeningul pentru cancerul de col uterin. Depistarea precoce este esențială, prognosticul de supraviețuire la 5 ani este de peste 90% în stadiul I și de 60-80% în stadiul II.

”Tehnologia și mijloacele de tratament se află într-o continuă evoluție. O echipă multidisciplinară stabilește indicația terapeutică potrivită fiecărei paciente: tratament multimodal individualizat, ce îmbină efectele radioterapiei, chimioterapiei cu cele ale intervenției chirurgicale. În România, chirurgia pastrează încă un rol în arsenalul terapeutic al cazurilor de cancer de col uterin local avansat”, a declarat șef de lucrări dr. Tudor Ștefan, medic primar chirurgie generală, Disciplina Chirurgie a UMF Carol Davila.

În Clinica de Chirurgie Generală a Institutului Clinic Fundeni, în ultimii 10 ani, 106 paciente au beneficiat de operații minimal invazive, fie că a fost vorba de histerectomie totală radicală cu limfodisecție pelvină (97 de cazuri, din care 81 cazuri robotice și 16 cazuri laparoscopice) sau de exenterație pelvină (9 cazuri).