Depresia, afecțiune în creștere alarmantă: ce măsuri putem lua?

Statisticile arată că 1 din 10 români suferă de depresie, iar Organizația Mondială a Sănătății ne previne că, până în 2020, depresia va fi a doua afecțiune care va provoca decesul la nivel mondial.

Astăzi, depresia a ajuns să creeze mult prea multă suferință și mult prea multe victime. Pe stradă sau în cercurile fiecăruia de cunoscuți, în familie sau printre prieteni, această afecțiune este omniprezentă, chiar dacă observabilă sau neobservabilă pentru ochii noștri.

Depresia este o condiție medicală care afectează felul în care ne simțim, felul în care gândim, felul în care acționăm. Depresia poate fi vizibilă sau poate să treacă neobservată pentru persoanele apropiate celor afectați; poate dura de la câteva săptămâni, la câțiva ani sau zeci de ani. Depresia este furie îndreptată spre interior, este un dezechilibru chimic, este împotrivire, este durere fizică, mintală, emoțională, spirituală, relațională, financiară.

Simptome

“Atunci când vorbim despre depresie, vorbim de o suită de simptome care sunt prezente continuu, pe o perioadă de cel puțin două săptămâni. Vorbim de o afectare a stimei de sine și de un indice de funcționalitate precar, care se observă în toate ariile vieții”, spune Yolanda Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut adlerian.

Viața unei persoane depresive se erodează treptat, astfel că lumea ajunge să îi pară lipsită de bucurie. Activitățile care altădată aduceau bucurie acum par lipsite de sens. Capacitatea de concentrare se reduce, capacitatea de a lua decizii are de suferit, deoarece persoana depresivă este prinsă într-un malaxor de gânduri negative repetitive care o blochează. Totul pare fără speranță și fără șanse de îmbunătățire. Somnul unei persoane depresive nu este calitativ, fiind insuficient sau fără măsură; pofta de mâncare și nivelul de energie se dereglează.

De ce apare?

Atunci când vorbim despre posibilele cauze ale depresiei, vorbim nu numai despre un dezechilibru chimic. În fapt, posibilele cauze sunt numeroase și cumulate, de la dezechilibre ale procesului de autoreglare a creierului, până la vulnerabilitate genetică, evenimente de viață stresante, diverse medicamente și alte probleme medicale. “Prezența unuia dintre factori, fie ei biologici, cognitivi, relaționali, predispozanți, nu duce obligatoriu la depresie, ci prezența mai multor factori și în același timp crează cadrul propice declanșării unui episod depresiv acut”, completează Yolanda Crețescu.

Depresia este o afecțiune, în egală măsură, a psihicului și a corpului. Deși simptomele de depresie sunt manifestări preponderent de natură emoțională (cum ar fi sentimentele de tristețe, disperare), afecțiunea poate fi însoțită și de manifestări fizice, precum greață, durere și modificări de greutate.

Printre problemele medicale ce pot fi asociate cu depresia sau cu tulburările de comportament se numără: diagnosticul de boală neurologică degenerativă (scleroza, boala Parkinson, Alzheimer); carențe nutriționale (cum ar fi lipsa vitaminei B12); probleme de ordin endocrin sau de imunitate; cancerul; anumite boli infecțioase.

”Nu știu ce aș fi fost fără momentele acelea de cădere”

Adesea, un episod depresiv sau o depresie reprezintă manifestarea nevoii de schimbare care nu și-a găsit altă modalitate, mai lină, de exprimare. Atunci când suntem depresivi, ne întrebăm unde am greșit și dacă nu cumva ne-am pierdut mințile. De fapt, nu ni le-am pierdut. Poate că, la suprafață, pare că avem un comportament dezechilibrat, dar dedesubtul acestei agitații se află căutarea propriei bunăstări. Poate că nu ne-am îmbolnăvit acum, ci eram bolnavi. Criza acută prin care trecem poate fi văzută ca o încercare de rupere de un sine toxic și, astfel, să reprezinte o chemare de recompunere a unei vieți mai autentice. Nu puține sunt persoanele care, după luni sau ani de zile de trăit cu o depresie, mărturisesc: ”Nu știu ce aș fi fost fără momentele acelea de cădere”.

Astfel, o depresie nu se reduce doar la o stare de disfuncționalitate, depresia poate avea și o latură funcțională, chiar dacă aceasta se prezintă foarte nearticulat: depresia oferă șansa unei însănătoșiri din interior, iar mesajul pe care îl aduce este acela că lucrurile nu mai funcționează după modelul vechi. Iar aici intervine nevoia de ajutor specializat.

depreHUB- specialiști din întreaga țară

“Românii încă suferă de o lipsă acută de psihoeducație în acest sens și, mai ales, de lipsa unei abordări multidisciplinare în bolile mentale. Deseori, oamenii ajung prea târziu în cabinetul psihologului, epuizați, complet descurajați și lipsiți de resursele necesare pentru a mai duce pe picioare o astfel de boală”, precizează Yolanda Crețescu.

De aici a și apărut ideea unui depreHUB, un proiect dedicat persoanelor cu depresie și anxietate. Mai exact, un proiect care își propune să aducă laolaltă comunitatea de specialiști din întreaga țară, atât în online, cât și în domeniul lucrului față în față cu clientul, prin intermediul unui HUB antidepresie. Astfel, cu ajutorul acestei platforme, pacienții pot accesa specialiști din întreaga țară pentru servicii de psihoterapie, psihiatrie, nutriție, sport și consiliere juridică, pot cere o a doua opinie sau pot fi consiliați cu privire la procesul de intervenție și recuperare.

Din 10 octombrie 2019, oamenii vor putea afla mai multe accesând www.deprehub.ro sau sunând la Tel Verde 0800.0800.20, unde vor beneficia de consiliere și suport în situații de criză emoțională.

În București există și un sediu al depreHUB unde se vor organiza grupuri de suport, workshop-uri și diferite evenimente, însă beneficiarii vor avea acces și în toate sediile colaboratorilor depreHUB din întreaga țară.