Insuficiența cardiacă pune o mare presiune asupra asistenței medicale

Pacienții cu insuficiență cardiacă suferă adesea de comorbidități, ceea ce pune o mare presiune asupra serviciilor de sănătate, atrage atenția un studiu multinațional publicat în Heart.

Echipa de cercetători de la Karolinska Institutet (Suedia), care a realizat studiul, identifică o nevoie urgentă de îmbunătățire a gestionării riscurilor acestei boli. Până la 64 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de insuficiență cardiacă, o cifră care se așteaptă să crească pe măsură ce populația îmbătrânește și metodele de diagnosticare se îmbunătățesc. Potrivit lucrării cercetătorilor de la Karolinska Institutet, nu există studii multinaționale care să descrie pacienții cu insuficiență cardiacă și consecințele bolii. „Având în vedere că știm că incidența insuficienței cardiace crește odată cu vârsta populației, o viziune modernă și amplă asupra modului în care arată populația cu această afecține, implicând riscuri și costuri, este importantă pentru toate formele de planificare a îngrijirii”, spune Anna Norhammar, profesor adjunct la Unitatea de Cardiologie, Departamentul de Medicină (Solna), Karolinska Institutet.

Până la două procente afectate

Cercetătorii au colectat date atât din dosarele medicale digitale, cât și din datele din registrele naționale privind peste 600.000 de pacienți cu insuficiență cardiacă din unsprezece țări europene, inclusiv Suedia, plus Canada și Israel, între 2018 și 2020. Studiul concluzionează că între unu și două procente din populație suferă de insuficiență cardiacă și arată că aceasta este relativ fatală, cu o rată medie anuală de deces de 13 procente. Pacienții cu insuficiență cardiacă suferă, de asemenea, de o rată mai mare de comorbiditate decât au sugerat studiile naționale anterioare. „Un motiv probabil pentru escaladarea comorbidității la astfel de pacienți este faptul că în zilele noastre trăim mai mult timp cu mai multe afecțiuni concomitente. Acest lucru complică și mai mult îngrijirea insuficienței cardiace, deoarece există mai mulți factori contributivi de care trebuie să se țină cont”, declară dr. Anna Norhammar. O altă concluzie a studiului este că insuficiența cardiacă este costisitoare. În Europa, unul până la două procente din bugetul total al asistenței medicale este alocat îngrijirii insuficienței cardiace, un cost care se așteaptă să crească”, continuă ea. „Costurile asistenței medicale sunt legate în principal de o deteriorare a insuficienței cardiace și renale care necesită spitalizare și, într-o mai mică măsură, de bolile cardiovasculare tradiționale, cum ar fi infarctul și accidentul vascular cerebral. Așadar, datele noastre arată clar că este nevoie de intervenții pentru a preveni insuficiența cardiacă și renală în continuare.”

Un nou medicament pentru insuficiență cardiacă

O descoperire interesantă pe care profesorul Norhammar o identifică este aceea că mai mulți pacienți decât au arătat cercetările anterioare au insuficiență cardiacă cu funcția ventriculară stângă conservată. „Acest lucru este interesant, deoarece acum este disponibil un posibil nou tratament pentru acești pacienți”, explică ea. „Este vorba despre un medicament pentru diabet care, în urma unor studii extinse, este folosit acum pentru insuficiența cardiacă, indiferent dacă pacienții au sau nu diabet. Practic, aceste noi medicamente nu au fost utilizate de cohorta noastră, deoarece dovezile nu au fost disponibile până în 2020. Acum, că dovezile sunt aici, va fi interesant de văzut dacă situația se poate îmbunătăți, așa cum avem mari speranțe că se va întâmpla.”