Migrena este o afecțiune neurologică complexă

Migrena  afectează între 12-15% din populație, fiind  mult sub-recunoscută, sub-diagnosticată și sub-tratată. În prezent, la nivel internațional apar noi informații și terapii, care schimbă profund managementul ei. Este important ca aceste aspecte să fie cunoscute de pacienți, aparținători și public larg, căci cu suport de specialitate și înțelegere, viața cu migrenă poate fi îmbunătățită.

 Migrena este identificată la nivel mondial ca principala cauză a anilor trăiți cu dizabilitate la persoanele sub 50 de ani, principala cauză de dizabilitate la tinerele femeile și a doua cauză de dizabilitate în lume. Se estimează că 2,3 milioane de români adulți trăiesc cu migrene de severitate diferită (1 din 7 persoane). Migrena începe adesea la pubertate și afectează mai ales adulții în anii lor productivi, dar poate fi prezentă și la copii și persoane vârstnice. Migrena nu discriminează pe nimeni, ea fiind întâlnită la persoane din toate mediile sociale și de toate profesiile.

Nu doar o simplă durere de cap

În străinătate, 90% dintre pacienți sunt gestionați cu ajutorul medicului de familie, 9% cu ajutorul unui medic neurolog din ambulator și doar 1% au forme grave care necesită intervenția unui neurolog expert în migrenă. În România nu există date statistice în ceea ce privește diagnosticarea migrenei. Majoritatea pacienților cu migrenă nu se adresează unui medic, fie el medic de familie sau neurolog, ci se auto-diagnostichează și din păcate auto-tratează. O mare parte dintre pacienții care intră într-o farmacie pentru durerile de cap, nu prezintă un diagnostic cert sau nu au o indicație primită din partea unui specialist, apelând la informațiile de la televizor, prieteni sau vecini.

“Migrena este unul dintre cele mai frecvente sindroame cefalalgice primare, o patologie codată genetic în noi, o parte din viața noastră de la începuturile omenirii. Astăzi, după probabil sute de mii de ani de suferință fără răspuns, avem la îndemână un amplu arsenal terapeutic prin care să controlăm boala. În această nouă epocă, începută recent, este poate pentru prima oară în istorie când migrena poate fi și ar trebui să fie controlată în totalitate. Este un moment de schimbare majoră, de reformă, când ghidurile de tratament se schimbă, când sistemele de sănătate trebuie să se adapteze la noul val de terapii, când medicii trebuie să își schimbe abordarea și pacienții trebuie să devină parte din procesul de a controla simptomele. Este o perioadă plin de optimism și entuziasm, în care suntem răspunzători să fim o parte activă“, declară dr. Vlad Tiu, medic specialist neurolog la Spitalul Universitar de Urgență Elias, fost membru al Comitetului Științific de Cefalee al Academiei Europene de Neurologie (EAN).

“În migrenă, durerea de cap este doar vârful aisbergului. Migrena nu reprezintă doar o simplă durere de cap, ci este o afecțiune neurologică complexă, care implică modificări ale funcționalității creierului și poate fi asociată și cu alte patologii. Migrena reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate ale adultului tânăr“, menționează dr. Bogdan Pană, medic neurolog expert în migrenă, Centrul Medical Emerald.

Opțiuni terapeutice

Cercetarea în domeniul sănătății creierului a avansat în ultimii ani. Astfel, există criterii clare de diagnosticare ale acestei afecțiuni neurologice și, mai ales, au apărut clase noi de tratamente, țintite. Nu există un remediu universal pentru migrenă, dar severitatea atacurilor poate fi redusă și se pot lua măsuri pentru a preveni apariția durerilor de cap. În România există deja acces la terapii noi, gepanți și anticorpi monoclonali. Accesul la noile terapii este greoi dar este o speranță pentru pacienți, iar campaniile de conștientizare trebuie să aducă informații publicului larg pentru a solicita o reevaluare și o gestionare bună a migrenei.

Tratamentul acut implică medicamente nespecifice (antiinflamatoare nesteroidiene și antiemetice) sau medicamente specifice antimigrenoase – concepute pentru aceasta afecțiune și eliberate pe bază de prescripție medicală.

Tratamentul preventiv, recomandat pacienților cu atacuri severe, frecvente și dizabilitante, are ca scop reducerea frecvenței, severității crizelor și îmbunătățirea calității vieții. Terapiile farmacologice tradiționale includ beta-blocante, unele anticonvulsivante, iar cele nou–apărute, special concepute pentru prevenția migrenei – anticorpi monoclonali anti CGRP. Sunt recomandate și terapii non-farmacologice, care includ dispozitive de neuromodulare sau terapii cognitiv-comportamentale.

 “Migrena afectează milioane de oameni din întreaga lume, având un impact profund asupra calității vieții. Migrena nu este doar o durere de cap severă, ci o boală debilitantă, însoțită de diferite alte simptome ce pot dura de la câteva ore la câteva zile. Opțiunile terapeutice actuale și strategiile de gestionare a migrenei oferă însă soluții reale pentru pacienții cu migrenă. Este esențial ca persoanele care suferă de migrenă să consulte un specialist pentru a primi un diagnostic corect și un tratament personalizat, ce poate transforma o viață chinuită într-o viață normală. Pentru mulți dintre cei afectați, migrena interferă semnificativ cu activitățile zilnice, activitatea intelectuală și relațiile sociale“, adaugă dr. Elena Terecoasă, medic neurolog expert în migrenă, la Spitalul Universitar de Urgență București.

Stigmatizarea este cauzată de neînțelegere

Asociația CREDU – Creative Education s-a dedicat organizării unor serii de proiecte online și offline adresate adulților sau copiilor, care au avut ca obiectiv informarea și conștientizarea unor teme importante din domeniul sănătății. Noutățile aduse de Asociația CREDU în acest an includ un chestionar online gratuit prin care orice persoană care suferă de dureri de cap poate afla dacă ceea ce experimentează poate avea diagnosticul de migrenă. Acesta se găsește pe website-ul despremigrena.ro si pe rețelele de socializare. În egală măsură prin intermediul unei animații video se atrage atenția asupra factorilor declanșatori și a aspectelor care pot fi evitate de către pacienți. Alimentația sau mesele neregulate, stresul, somnul, infecțiile intercurente, anumite contraceptive orale, dereglările hormonale, anumite forme de mișcare, schimbările meteorologice etc. influențează viața de zi cu zi a persoanelor cu migrenă și sunt necesare strategii de intervenție pentru o mai bună gestionare a ei. Acestea nu exclud, ci sunt complementare tratamentului acut și preventiv. Principalele probleme legate de stigmatizare provin în special din neînțelegerea ei de către populație, iar acesta este și aspectul acoperit anul acesta de campania #EuSunt #IamAPersonWithMigraine, campanie derulată pe canalele de social media prin intermediul unui concurs.

“Sunt puternică. Sunt capabilă. Sunt eficientă. Sunt dispusă. Sunt luptătoare. Sunt rezistentă. Sunt atât de normală. Sunt o persoană cu migrenă și sunt mândră de mine. Suntem mândri de noi. Stigma este doar în mintea celorlalți, până când ne putem elibera de ea“, subliniază Cristina Vlădău, pacient cu migrenă și manager proiect migrenă la Asociația CREDU. Prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul migrenei, viața persoanelor cu migrenă și a aparținătorilor lor poate fi îmbunătățită.