Orice persoană aflată în jurul vârstei de 60 de ani trebuie să facă un consult de rutină de chirurgie vasculară
Interviu cu dr. Anastasia Parnia, medic specialist chirurgie vasculară
Sănătatea vasculară este expresia sănătății generale individuale. Un stil de viață sănătos, activ, care să aibă ca scop prevenția și controlul factorilor de risc aterosclerotici – controlul hipertensiunii arteriale, al dislipidemiei, oprirea fumatului, prevenția sau controlul diabetului zaharat – ar trebui să fie o preocupare primordială pentru menținerea unei bune stări de sănătate, atrage atenția dr. Anastasia Parnia.
Ce patologii ale sistemului vascular tratează chirurgia vasculară și ce tehnici de chirurgie înglobează?
Chirurgia vasculară se ocupă cu diagnosticul și tratamentul bolilor specifice arterelor, venelor și limfaticelor. Aici sunt cuprinse boala arterială periferică având diverse localizări (carotidian, membre superioare, membre inferioare, visceral), boala anevrismală (dilatații ale diferitelor segmente arteriale), boala varicoasă, trombozele venoase, limfedemul, sindroame compresive vasculare. De asemenea, chirurgia vasculară este implicată în managementul piciorului diabetic și în realizarea accesului vascular pentru hemodializă. Toate acestea prezintă metode specifice de diagnostic și de tratament. Pe lângă tratamentul conservator medical și medicamentos, sunt disponibile metode intervenționale de tratament. Acestea cuprind: tratamentul endovascular, tratamentul chirurgical deschis, tratamentul chirurgical minim-invaziv și tehnicile hibride (ce combină unele tehnici endovasculare cu tehnici chirurgicale clasice).
Care sunt cele mai frecvente din aceste patologii?
Boala arterială periferică localizată la nivelul membrelor inferioare, piciorul diabetic și insuficiența venoasă cronică sunt patologiile cele mai frecvent întâlnite de mine în practica medicală, urmate de trombozele venoase profunde/superficiale.
Căror pacienți se adresează chirurgia vasculară?
În funcție de patologia despre care vorbim, pacienții care se adresează chirurgului vascular pot avea vârste cuprinse între 18 și 90+ ani. Boala arterială periferică afectează cu precădere persoanele peste 60 de ani, fumătoare și cu alți factori de risc cardiovasculari asociați. La fel se întâmplă și în cazul bolii ocluzive cerebrovasculare, o afecțiune ce crește riscul de apariție a accidentului vascular cerebral ischemic. Din nefericire, în ultima perioadă asistăm însă la o agregare a acestor factori de risc și la apariția acestor afecțiuni la pacienți din ce în ce mai tineri.
Insuficiența venoasă cronică este o patologie care afectează în egală măsură persoanele tinere (în special femeile, cu atât mai mult multiparele), dar și persoanele în vârstă, persoanele sedentare sau care petrec mult timp în ortostatism, alți factori predispozanți fiind obezitatea și factorul genetic.
Când ne adresăm medicului chirurg vascular? Ce simptome trebuie să ne atragă atenția?
Din punctul meu de vedere, orice persoană aflată în jurul vârstei de 60 de ani trebuie să facă un consult de rutină de chirurgie vasculară (screening). Pacienții care ajung la noi în cabinet, au de obicei deja simptome specifice unei afecțiuni vasculare precum dureri la nivelul membrelor inferioare apărute la mers (claudicație intermitentă), leziuni trofice la nivelul degetelor sau senzație de picioare grele și umflate, cordoane venoase varicoase sau simptome neurologice sechelare sau recurente – în context de accident vascular cerebral ischemic.
Care sunt riscurile unei boli vasculare netratate?
Bolile vasculare netratate pot fi invalidante, ducând la o diminuare severă a calității vieții și a speranței de viață (în unele cazuri acești parametri fiind similari cu cei din cadrul unor afecțiuni grave recunoscute precum neoplaziile) sau chiar pot duce la deces prin recunoscuta asociere cu afecțiuni severe precum boala coronariană ischemică (cauza de infarct miocardic) sau boala obstructivă cerebrovasculară (cauza de accident vascular cerebral ischemic). Deoarece majoritatea pacienților cu boli vasculare au de regulă și alte comorbidități, riscul de complicații majore, în lipsa diagnosticului și tratamentului adecvat, este foarte mare. De menționat este că pentru gestionarea eficientă a pacientului vascular periferic este întotdeauna necesară o colaborare strânsă în cadrul unei echipe medicale multidisciplinare.
Ce factori de risc determină apariția bolilor vasculare?
În patologiile vasculare, cei mai des întâlniți factori de risc sunt următorii: fumatul, vârsta înaintată și alte condiții asociate precum diabetul, obezitatea, dislipidemia, hipertensiunea arterială, inflamația cronică, la care se adaugă sedentarismul.
Ce măsuri de prevenție ar trebui adoptate pentru a preîntâmpina apariția acestora?
Abordarea unui stil de viață sănătos urmat încă din tinerețe este negreșit metoda de prevenție cea mai eficientă. Să nu fumăm sau renunțarea cât mai devreme la fumat, o dietă echilibrată care să permită o greutate normală, sportul și, nu în ultimul rând, sănătatea psihică scad șansele de apariție a bolilor vasculare.
Ce alte sfaturi concrete puteți da pacienților cu predispoziții sau afecțiuni vasculare?
Sub afirmația făcuta de Sir William Osler, care spunea că un individ este tot atât de bătrân ca și arterele sale („Man is as old as his arteries”), stă concentrată semnificația impactului pe care îl are afectarea vasculară arterială asupra stării de sănătate generale a fiecăruia dintre noi. Sănătatea vasculară este, de fapt, expresia sănătății generale individuale. Un stil de viață sănătos, activ, care să aibă ca scop prevenția și controlul factorilor de risc aterosclerotici (controlul hipertensiunii arteriale, al dislipidemiei, oprirea fumatului, prevenția sau controlul diabetului zaharat) ar trebui să fie o preocupare primordiala pentru menținerea unei bune stări de sănătate. O altă problemă extrem de frecventă în populația generală o reprezintă boala venoasă cronică, cauză de semne și simptome cu impact semnificativ asupra calității vieții pacientului. Este o afecțiune proprie speciei umane, favorizată de poziția bipedă împreună cu factorul gravitațional, dar și de o predispoziție genetică. Și aici stilul de viață activ, educația cu scop preventiv, evitarea unor anume poziții vicioase, purtarea ciorapului compresiv de prevenție la persoanele aflate la risc, pot încetini progresia bolii și ajuta pacientul să își mențină o bun sănătate vasculară.