O nouă metodă contraceptivă, lansată în România

La nivel global, tot mai multe femei afirmă că și-ar dori mai puține menstruații pe an. Printre cel mai des întâlnite motive se numără afectarea vieții sociale, randamentul la locul de muncă, viața sexuală sau activitatea sportivă. Ca soluție la nevoile lor, medicii recomandă o nouă schemă contraceptivă – “regimul extins de administrare“. Mai exact, este vorba despre contracepția orală administrată continuu timp de 91 de zile.

“De foarte multe ori se dorește lipsa menstruației și avem și indicații medicale în acest moment sau amânarea acesteia în unele momente ale vieții. Perioada cea mai scurtă de administrare a contraceptivelor pe care o recomandăm pacientelor este de 6 luni. Aceste regimuri de 91 de zile sunt atât ca indicație medicală, cât și ca prevenire a acestor menstruații nedorite și cuplarea mai multor folii de pastile care ar trebui să fie urmate de menstruație, deci asigură o siguranță endometrului”, a declarat conv. univ. dr. Iuliana Ceaușu.

Conform datelor existente, peste 60% dintre femeile care practică contracepția folosesc în mod curent metode nepermanente, în principal metode hormonale (pilula tradițională, plasturele, implantul, injecția, inelul vaginal, contracepția orală în regim extins de administrare), dispozitive intrauterine și prezervative. Restul se bazează pe sterilizare feminină sau masculină.

Fiecare metodă contraceptivă are particularitățile sale, de aceea o alegere optimă se realizează după o atentă evaluare de către medicul specialist. “Așadar, nu există un contraceptiv ideal, potrivit tuturor femeilor, ci doar tratamente personalizate/individualizate”, a subliniat conf. univ. dr. Iuliana Ceaușu, Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino.

Tratamentul contraceptiv trebuie personalizat în funcție de vârstă, activitatea sexuală ca frecvență și număr de parteneri, factori personali, culturali și ambientali, riscul de infecție, contraindicații medicale asociate sarcinii sau paritate.

“Contraceptivele orale nu reprezintă strict o situație legată de partea de protecție ci au și rol în prevenirea unor patologii de tipul sindromului premenstrual, tipul dismenoreei, dismenoreea fiind durerea apărută la menstruații, legate de patologia la menstruații, vorbim de menoragii, de acnee ce au rol de a echilibra ciclurile menstruale și toate aceste beneficii au repercusiuni și pe partea de activitate generală a femeii”, a declarat prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu (foto).

Date publicate în anul 2012 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că România are cea mai ridicată rată de avort din Europa: 480 de avorturi la 1.000 de naşteri, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din copiii concepuţi sunt avortaţi, o rată de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene. Totodată, România înregistrează şi cea mai mare rată a mortalităţii materne: 27 decese la 100.000 de nașteri.

“Cea mai tânără mama din lume, dovedită științific, o tânără fetiță de 5 ani și jumătate din Peru care a născut la această vârstă, concepția fiind deci înaintea vârstei de 5 ani, a adus pe lume un copil prin operație cezariană, un copil de 2,700 kg, care a fost gândit si perceput în primă etapă ca o tumoră pelvi abdominală. În această situație vorbim de o pubertate precoce, adică de o patologie pe care o dezvoltase tânăra fetiță”, declară prof. univ. Dr. Monica Cîrstoiu.

În ceea ce privește rata sarcinilor în rândul adolescentelor, într-un studiu realizat de Institutul Național de Statistică în perioada ianuarie 2012 – martie 2013, se arată că, pe segmentul de vârstă cuprinsă între 15-19 ani, au fost înregistrate 12.073 de gravide, dintre care 7.547 au ales să întrerupă sarcina.