Riscul de ruptură în anevrismele aortei, mai mare la femei

Anevrismele de aortă reprezintă o problemă importantă de sănătate vasculară asociată, în principal, cu ateroscleroza. Incidenţa bolilor aortei este în creștere din cauza îmbătrânirii generale a populaţiei și a bolii aterotrombotice.

Aorta normală este supusă unui proces de îmbătrânire similar cu cel al altor organe, odată cu înaintarea în vârstă și se produce și la cei consideraţi sănătoși. Conf. dr. Șerban Bălănescu, şef secţie Cardiologie Intervenţională în cadrul Spitalului Monza, atrage atenţia că procesul de rigidizare și dilatare a aortei este accelerat de hipertensiune, diabet, hipercolesterolemie și fumat. Diagnosticul anevrismelor de aortă (AA) s-a ameliorat prin utilizarea tehnicilor imagistice de vârf (angio-CT, angio-RMN), iar metodele de tratament s-au diversificat odată cu intrarea în practică a excluderii endovasculare (EVAR – endovascular aortic repair). Au fost dezvoltate noi metode de tratament mai puţin traumatice pe cale endovasculară, care devin standard pentru AA (anevrismul de aortă) descendentă toracică și cea abdominală cu indicaţii anatomice precise. Patologia aortică este în plină expansiune și necesită colaborarea extensivă a clinicianului, radiologului, cardiologului intervenţionist și a chirurgului cardio-vascular.

 

Factori de risc

Apariţia unui anevrism într-unul din segmentele aortei este de obicei asociată cu boală aortică difuză. Până la 13% dintre pacienţii cu AA au anevrisme multiple; circa un sfert dintre pacienţii cu anevrisme de aortă toracică (AAT) au și anevrisme de aortă abdominală (AAA)- mai frecvente decât AAT. Un pacient cu AA trebuie explorat imagistic complet pentru întreaga aortă. Există și boală anevrismală difuză, cu dilataţia întregii aorte toracice și abdominale. În cazul AAA, vârsta, fumatul și sexul masculin reprezintă factorii de risc cei mai importanţi. Prevalenţa anevrismului de aortă abdominal crește rapid după vârsta de 55 ani la bărbaţi și după 70 ani la femei. Fumatul este cel mai important predictor al dezvoltării AAA. Durata lungă a fumatului și nu cantitatea de ţigarete determină, de fapt, riscul de AAA. Deși afecţiunea este de aproximativ 10 ori mai frecventă la bărbaţi, riscul de ruptură este mai mare la femei.

AAA au o rată de creștere medie de 3-4 mm pe an. Fumătorii au creșterea cea mai rapidă, iar diabeticii și cei cu boală arterială periferică au rata de creștere cea mai redusă. Riscul de ruptură este asociat cu dimensiunea mai mare de 55 mm, creșterea rapidă în dimensiuni (mai mult de 5 mm în 6 luni), fumatul și sexul feminin. Hipertensiunea arterială a fost identificată la 60% din pacienţii cu AA, iar tratamentul hipotensor poate împiedica progresia bolii. Traumatismele toracice închise determină pseudo-anevrisme ale aortei toracice descendente după originea arterei braţului stâng.

 

Diagnosticul precoce, factor esenţial

După vârsta de 60 ani, incidenţa AAA este între 4 și 9%. Cu toate acestea majoritatea acestor anevrisme diagnosticate prin metode imagistice de screening (cca. 60%) au risc redus de ruptură, deoarece au diametre mici, sub 35-40 mm. Metoda de screening la nivel populaţional, cea mai eficientă din punct de vedere a costului pentru diagnosticul AAA, este ecografia abdominală. Bărbaţii care fumează trebuie evaluaţi cel puţin o dată prin ecografie abdominală între vârstele de 65 și 75 ani.

 

Tratament

Creșterea diametrului aortei toracice peste 65 mm și a aortei abdominale peste 55 mm reprezintă criterii de tratament chirurgical sau intervenţional, prin implantul de stentgrafturi auto-expandabile. EVAR câștigă tot mai mult teren datorită traumatismului operator mult mai redus, dar decizia în favoarea tehnicii endovasculare vs. cea clasică chirurgicală trebuie să ţină cont de vârsta pacientului, factorii de risc operator și condiţiile anatomice ale fiecăruia.

 

Servicii medicale

Activitatea secției de Cardiologie Intervențională din cadrul Spitalului Monza cuprinde servicii medicale ce răspund nevoilor persoanelor care suferă de boli cardiace, atât în stadiul acut, cât și în cel cronic. În cadrul Laboratorului de Angiografie și Intervenții Endovasculare se efectuează proceduri minim invazive de diagnostic și tratament (intervenții coronariene și periferice). Afecțiunile congenitale (ex. defect septal atrial și foramen ovale patent) și cele cardiovasculare complexe (ex. anevrisme de aortă și boli ale valvei aortice sau mitrale) pot fi tratate endovascular. Activitatea se desfășoară în strânsă colaborare cu secția de Cardiologie, precum și cu cea de Chirurgie cardiovasculară. Secția garantează gardă on call 24/24 de asistență medicală și tehnică, astfel încât să poată trata toate urgențele cardiologice și vasculare care vin din București sau din restul țării.

Mai multe detalii despre metodele de tratament găsiţi aici.