Tuberculoza se vindecă: tot ce trebuie să știm despre această boală

Tuberculoza (TB) este cauzată de o bacterie și se poate dezvolta în orice parte a corpului, dar forma pulmonară este cel mai des întâlnită. Doar tuberculoza pulmonară este contagioasă.
Specialiștii prezenți la trainingul ”Consolidarea controlului tuberculozei în România prin implementarea strategiei Who End TB 2016-2020” au explicat că boala se poate vindeca, iar tratamentul este asigurat de statul român. Din păcate, boala este marcată de concepții greșite (TB este o boală a trecutului/TB este boala sărăciei), iar pacienții se feresc să vorbească din cauza stigmei, ceea ce îi împiedică, de multe ori, să se vindece.
Cine se îmbolnăvește?
– Bărbații în 69% din cazuri
– Vârsta medie este de 44 de ani
– Prevalența la persoanele fără adăpost este de 50 de ori mai mare
– Închisori: de 6,5 ori mai multe cazuri decât în restul populației
– Populația rroma: date incomplete, estimarea este că sunt de 2 ori mai multe cazuri decât în populația generală
– Persoanele cu HIV: în 2013 au fost înregistrate 12.273 persoane cu HIV în România. De atunci, numărul lor este în creștere.
TB se transmite când respirăm aer care conține bacterii de tuberculoză. Bacteria de TB ajunge în aer când o persoană bolnavă și contagioasă tușește, strănută. Puteți lua tuberculoză doar dacă respirați aerul ce conține bacterii, nu dacă folosiți aceeași ceașcă sau aceleași tacâmuri cu persoana bolnavă.
Simptomele tuberculozei active
O persoană cu TB pulmonară contagioasă infectează între 10 și 15 persoane într-un an, însă nu toți cei infectați fac boala, aceasta putând rămâne în stadiu latent mult timp. Datele arată că doar la 10% din cei infectați tuberculoza devine activă.
Printre simptomele tuberculozei active se numără:
– Tuse (mai mult de 3 săptămâni)
– Febra (câteodată)
– Lipsa poftei de mâncare/Pierderea în greutate
– Transpirații nocturne
– Slăbiciune și oboseală
– Umflături la nivelul gâtului, la sub-braț sau în regiunea inghinală.
Diagnostic și tratament
Un test cutanat la tuberculină (IDR la PPD) sau o analiză a sângelui poate arăta dacă o persoană a fost infectată cu bacteriile tuberculozei, dar aceste teste nu pot face diferența dintre infecția cu TBC latent sau îmbolnăvirea cu TBC. Pentru a diagnostica tuberculoza pulmonară, sunt necesare examene de spută și o radiografie toracică.
Persoanele cu tuberculoză au nevoie de un tratament cu abordare multidisciplinară: medic de familie, pneumolog, psihiatru, psiholog, infecționist, asistent social, asistent medical comunitar și alți specialiști, în funcție de pacient. Tratamentul este gratuit pentru pacient, poate dura 6 luni (sau mai mult, în cazul formelor rezistente de boală) și se poate face la spital și acasă.
Tuberculoza rezistentă la tratament
Pacienţii cu tuberculoză multidrog rezistentă au acces la cele mai bune tratamente existente în prezent la nivel global, costurile fiind acoperite cu ajutorul fondurilor norvegiene.
„În momentul acesta avem acces la cele mai bune tratamente din lume, numai că partea bugetară este deficitară la noi în sensul în care nu toate judeţele pot acoperi tratamentul pentru tuberculoza rezistentă. Fondurile norvegiene acoperă două dintre cele mai scumpe medicamente- 4.000 sau 7.000 de euro pentru un pacient. După ce pacientul ajunge acasă din spital, unele judeţe nu pot acoperi restul medicamentelor, care costă 1.000 de lei pe lună. Sunt pacienţi care sunt obligaţi să rămână internaţi în spital pentru multe luni de zile sau poate chiar ani”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă, Ştefan Răduţ.
La nivel național sunt aproximativ 200 de persoane nou diagnosticate cu tuberculoză multidrog rezistentă anual.
Sănătate mintală
Cei mai mulți dintre pacienții internați cu tuberculoză cu risc de abandon terapeutic se confruntă și cu tulburări de sănătate mintală, atrag atenția specialiștii.
”În anii 2020-2023, din 540 de pacienţi internaţi cu tuberculoză evaluaţi cu risc de abandon terapeutic, 423 au tulburare de sănătate mintală, 496 au scoruri mari la testele de depresie, 508 au scoruri mari la testele de anxietate, 443 au ambele, 89 au dependenţă de alcool, 277 sunt dependenţi de tutun, niciunul nu a declarat consum de substanţe psihoactive”, a precizat psih. Cătălina Constantin, directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSMLA).
Potrivit acesteia, în 2021 au fost făcute 109.324 de internări în spitalele de psihiatrie, multe fiind recidive.





