Alzheimer, semnalată cu 20 de ani înainte să se manifeste

Un grup de cercetători din Suedia a identificat o serie de modificări la nivelul creierului care prezic apariția maladiei Alzheimer cu până la două decenii înainte de apariția primelor simptome.
O echipă din cadrul Institutului Karolinska a constatat creșterea numărului de celule cerebrale numite astrocite, care au rolul de a proteja și susține neuronii care transportă informații, cu mulți ani înainte ca persoanele predispuse genetic la această boală să manifeste vreun simptom. Cercetătorii sunt de părere că acest fenomen este răspunsul inflamator al organismului în primele faze ale maladiei Alzheimer, o formă de demență, în care fragmente de proteine numite amiloide se grupează în plăci care distrug țesutul cerebral.
“Astrocitele sunt ca niște soldați — când văd amiloidele, încearcă să le oprească,” spune Agneta Nordberg, doctor și neurospecialist în cadrul institutului. ”De aceea credem că o creștere a numărului de astrocite ar putea indica începutul unei schimbări patologice la nivelul creierului. Acestea încearcă să elimine proteinele, însă sunt depășite de acumularea de amiloide.” Din 2010, GE Healthcare sprijină activitatea de cercetare cu un grant multianual în valoare totală de 400.000 euro.
Boala care fură amintirile
Cunoștințele privind Alzheimer sunt esențiale, având în vedere numărul tot mai mare de oameni din întreaga lume care suferă de această boală a creierului, care incapacitează și fură amintirile și capacitatea pacienților de a efectua chiar și cele mai simple acțiuni. Anul trecut, 47 de milioane de oameni din întreaga lume au fost afectați de această boală, număr care se estimează că va crește la 75 de milioane, până în 2030.
Test de memorie
Pentru a descoperi rolul anterior necunoscut al astrocitelor, echipa de oameni de știință a studiat 52 de persoane cu mutații care cresc semnificativ riscul de a suferi de Alzheimer. Toți participanții au fost supuși unui test de memorie. Pacienților li s-a injectat un marker radioactiv care evidențiază diferitele caracteristici ale creierului, după care au fost scanați cu un tomograf emițător de pozitroni (PET). Jumătate dintre subiecți au fost scanați și trei ani mai târziu, pentru a identifica modificările produse în creier în intervalul respectiv.
După colectarea și introducerea datelor în programe de analiză computerizate, Nordberg și colegii săi au identificat o legătură neașteptată. Au observat un tip de fragmente de proteină numită amiloid-β, care au început să se depună cu aproximativ 17 ani înainte de data la care estimau că se vor declanșa simptomele.
În același timp, numărul de astrocite din creier a început să crească. Interesant este că numărul de astrocite a crescut brusc în momentul în care amiloidele au început să se acumuleze, după care a scăzut odată cu intensificarea depozitelor de placă, în timp.” Maximul activării astrocitelor se produce, în mare, la 20 de ani înainte de manifestarea primelor simptome, după care scade, în sens invers proporțional cu acumularea de plăci de amiloid, care se intensifică în timp, până la apariția simptomelor clinice,” arată Nordberg. ”Acumularea de plăci de amiloid și numărul crescut de astrocite evoluează invers proporțional, în timp.”
Tratamente noi
Rezultatele au fost publicate anul trecut și la finele lunii ianuarie, anul acesta, în revistele Nature Scientific Reports și Brains. Concluziile arată că astrocitele ar putea deveni un marker timpuriu pentru Alzheimer. Cercetarea în domeniul celulelor poate ajuta la găsirea de noi tratamente pentru această boală.
Boala este asociată cu molecule structurale, numite proteine tau, care, în mod normal, transportă substanțe nutritive și alte produse vitale către neuroni, însă acestea se pot încurca între ele și astfel blochează buna funcționare a celulelor. Nordberg declară că, pe viitor, activitatea de cercetare ar trebui să se axeze pe legătura dintre proteinele tau și relația astrocite – amiloide.



