Ziua Mondială a Diabetului- cu ochii pe diabet

Ziua Mondială a Diabetului, organizată de Federația Internațională a Diabetului, are ca slogan, în 2016, lupta împotriva retinopatiei diabetice – una dintre complicațiile majore ale diabetului zaharat. Riscul de apariție a retinopatiei diabetice este direct proporțional cu dezechilibrul diabetului.
”În România, problema retinopatiei diabetice și a orbirii (cecității) cauzate de diabet zaharat este destul de complexă. Este o afecțiune care necesită o îngrijire pluridisciplinară, deci trebuie să existe specialiști oftalmologi specializați în acest domeniu. În București există un centru de retinopatie diabetică- o secție a Institutului Național de Diabet Paulescu, însă în restul țării lucrurile sunt uneori mai complicate. Trebuie să existe acești specialiști, trebuie să existe o aparatură care nu este chiar ușor de procurat pentru efectuarea de laser terapie. Această terapie este tratamentul de elecție în boala oculară diabetică. Din fericire, în centrele universitare astfel de tratamente se practică”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, președinte Societatea Română de Diabet.
Prima boală cronică introdusă în calendarul ONU
În 1991, Federația Internațională de Diabet și Organizația Mondială a Sănătății au inclus în programele lor comune de atenționare a publicului asupra problemelor majore de sănătate publică ziua de 14 noiembrie ca “Zi Mondială a Diabetului”. În 2006 această zi a fost introdusă și în calendarul Organizației Națiunilor Unite, diabetul fiind prima boala cronică căreia i s-a acordat această recunoștere.
Este unanim recunoscut la ora actuală caracterul “epidemic” al evoluției prevalenței și incidenței diabetului zaharat tip 2. Toate predicțiile arată că diabetul zaharat tip 2, alături de obezitate, ar putea deveni, după 2020, una dintre cele mai complicate probleme, atât la nivel individual, prin reducerea speranței de viață și riscul pentru handicapuri majore, cât și ale sistemelor de sănătate publică, prin costuri directe și indirecte uriașe și în creștere. ”Din păcate, studii recente efecuate în țara noastră relevă cifre îngrijorătoare. Se estimează că aproape tot al 10-lea adult are diabet zaharat, că incidența amputărilor de membre inferioare din cauza diabetului se apropie de cifra de 5.000 pe an și este în creștere și că aproape două treimi dintre pacienții noștri au diverse forme de neuropatie diabetică. Pe de altă parte, ne situăm printre ultimii din Europa în ceea ce privește fondurile alocate îngrijirii pacienților cu diabet și chiar penultimii în utilizarea de medicamente inovatoare. Deși avem un corp de profesioniști bine pregătiți acest lucru nu poate suplini lipsa de politici coerente și proactive de prevenție și de creștere a calității îngrijirii. Implicarea în elaborarea unor astfel de politici este una dintre misiunile cele mai importante ale Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice”, a atras atenția conf. univ. dr. Andrei Ioan Vereșiu, președintele Federației.
Fonduri pentru senzori de glicemie
Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, Societatea Română de Diabet a lansat o campanie națională pentru copiii cu diabet zaharat de tip 1-”Act today to change tomorow”. ”În România există peste 3.000 de copii cu diabet zaharat de tip 1. Problema la acești copii, pe lângă insulino- terapie, este și auto- monitorizarea glicemiei. Este o foarte mare problemă pentru un copil de 3-5 ani, care trebuie să facă zilnic 4 insuline și 4-6 injecții pentru glicemie. Există în prezent niște dispozitive care se numesc senzori de glicemie în timp real, care se aplică pe piele (au un mic cateter care se introduce în piele) cu care copilul poate, în fiecare secundă, să își ia glicemia automat, în timp real, fără să mai fie nevoie de înțepături. Analiza poate fi trimisă și părinților acasă, în cazul în care copilul este la școală, poate fi trimisă automat pe telefon printr-o aplicație și medicului copilului etc. Ar fi un ajutor extraordinar dacă am putea să strângem fonduri prin Societatea Română de Diabet și să achiziționăm cât mai mulți senzori pentru acești copii”, a mai spus prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu.
Boala secolului
Aproape două milioane de români suferă de diabet, au arătat datele Studiului Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR) . Dintre aceştia, însă, 20,69% nu ştiau că suferă de diabet până la momentul efectuării studiului. „Boala secolului al XXI-lea, aşa cum este cunoscut diabetul, este o ameninţare la adresa sănătăţii populaționale. Prevenția primară este extrem de importantă în vederea combaterii impactului diabetului la nivel populațional și ține de responsabilizarea fiecăruia dintre noi pentru a adopta un stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație sănătoasă, care este o condiție de bază în prevenirea instalării diabetului zaharat”, a declarat prof. univ. dr. Maria Moţa, Membru în Consiliul Asociației Europene pentru Studiul Diabetului.
„Dacă vorbim despre lupta împotriva diabetului, trebuie să avem în vedere îmbunătățirea prevenției secundare, pentru că diabetul zaharat are asociați numeroși factori de risc și poate conduce la complicații foarte grave, care afectează semnificativ calitatea vieții persoanelor cu diabet. De aceea, în cazul în care diabetul a fost deja diagnosticat, este nevoie de o monitorizare atentă a pacienților și de educarea acestora în ceea ce înseamnă controlul tuturor factorilor de risc, așa încât să se asigure încetinirea progresiei afecțiunii și să prevină apariția eventualelor complicații, pentru a menține o calitate a vieții cât mai bună”, a declarat șef lucrări dr. Cornelia Bala, Președintele Asociației Române de Educație în Diabet.
În fiecare an, pe 14 noiembrie, peste 170 de țări, printre care și România, marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului, inițiativă a Federației Internaționale a Diabetului și a Organizației Mondiale a Sănătății. Ediția de anul acesta își orientează acțiunile asupra explicării și promovării importanței screening-ului și a stabilirii corecte, eficiente și precoce a diagnosticului, astfel încât persoanele cu diabet să beneficieze de cea mai bună îngrijire personalizată, prin care să scadă riscul de apariție a complicațiilor.




