Prof. dr. Diana Păun: „Obezitatea este o boală cronică, ce trebuie tratată pe viață”. Pacienții au nevoie de evaluare endocrinologică complexă și monitorizare pe termen lung
Evaluarea pacientului cu obezitate nu se rezumă la indicele de masă corporală, ci presupune măsurători antropometrice, analiza compoziției corporale și investigații metabolice pentru identificarea complicațiilor și comorbidităților. În plus, managementul bolii trebuie să includă intervenții nutriționale și comportamentale, suport psihologic și socioeconomic, precum și monitorizare pe termen lung, a explicat prof. dr. Diana Păun, șef secție Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București.
Obezitatea este o boală cronică, iar evaluarea pacientului trebuie să depășească simpla apreciere a greutății corporale. Pe lângă indicele de masă corporală, sunt importante măsurarea circumferinței taliei, raportul talie-șold și evaluarea compoziției corporale, pentru identificarea distribuției țesutului adipos și a riscurilor asociate. „Valoarea antropometrică este foarte importantă. Nu numai din perspectiva indicelui de masă corporală, ci și prin determinarea circumferinței taliei și a raportului dintre circumferința taliei și a șoldului, ca să vedem dacă este vorba despre obezitatea androidă sau ginoidă. Și, nu în ultimul rând, evaluarea compoziției corporale”, a explicat prof. dr. Diana Păun. Investigațiile necesare includ evaluarea profilului glucidic și lipidic, teste hepatice, ionogramă și hemogramă. În funcție de situația clinică, pot fi recomandați și markeri inflamatori, insulinemie, apolipoproteina B, vitamina D și raportul albumină/creatinină. Evaluarea poate fi completată, în funcție de comorbidități, cu ecocardiografie, ecografie hepatică și renală, teste funcționale respiratorii sau polisomnografie.
Medicul a atras atenția că finanțarea actuală a investigațiilor prin spitalizarea de zi nu acoperă necesarul real de evaluare. „Câte dintre aceste investigații se încadrează în tariful de 353 de lei pentru spitalizarea de zi? Probabil trei sau patru. […] Pachetele oferite nu acoperă toate posibilitățile de evaluare de care ar avea nevoie un pacient cu obezitate”, a semnalat prof. dr. Diana Păun. Din acest motiv, pacienții cu forme severe și multiple comorbidități ajung să necesite spitalizare continuă pentru investigații complete.
Tratamentul presupune intervenții nutriționale și suport multidisciplinar
Scăderea în greutate reprezintă doar o etapă a managementului obezității. Menținerea rezultatelor și controlul complicațiilor sunt provocări importante, care necesită intervenții pe termen lung.
„Este minunat să reușești să slăbești, dar mult mai greu este să menții greutatea. Trebuie să controlezi complicațiile și comorbiditățile și să asiguri nu numai suport psihologic, ci și socioeconomic”, a subliniat medicul.
Intervenția nutrițională trebuie individualizată și să includă atât adaptarea aportului caloric și a calității alimentelor, cât și schimbarea comportamentului alimentar. Costul unei alimentații echilibrate poate reprezenta însă o dificultate pentru pacienți.
Prof. dr. Diana Păun a atras atenția și asupra alimentației pe fond emoțional sau de stres, precum și asupra consumului de alimente foarte calorice, care favorizează dezechilibrele ponderale.
Menținerea greutății, o provocare pe termen lung
Obezitatea necesită monitorizare continuă, iar întreruperea intervențiilor terapeutice poate favoriza recâștigarea kilogramelor și apariția efectului yo-yo. De aceea, pacientul trebuie să înțeleagă caracterul cronic al bolii și necesitatea unei conduite pe termen lung.
„Obezitatea este o boală cronică, care necesită terapie pe viață. […] Este foarte important ca, în echipa multidisciplinară, să implici pacientul. Dacă pacientul nu are responsabilitatea și înțelegerea faptului că este vorba despre o boală cronică, ce trebuie tratată pe viață, este foarte greu să gestionezi această afecțiune”, a concluzionat prof. dr. Diana Păun.
