COVID-19: Ipoteza conspirației ia amploare când nu se oferă date exacte

COVID-19: Impactul asupra populației a stării de urgență poate fi definit în jurul a trei concepte: frica de boală, constrângerea, restrângerea cadrului de acțiune și interacțiune.
COVID-19. Obligația la izolare este percepută diferit în funcție de vârstă, profesie, experiență, capacitate de înțelegere. Momentul prezent, însă, este unul ce ne impune tuturor ca rațiunea să fie mai presus de impuls, explică prof. univ. dr. Cătălina Tudose, șef Disciplină Psihiatrie Adulți, UMF „Carol Davila”, București.
”Deși pare că noi, ca țară, am intrat mai calmi și mai pregătiți în prevenție, teama există în toți, alături de stigmatizarea când mai este adus în spital un nou pacient. Situația disperată a țărilor în care s-a împuținat semnificativ numărul cadrelor specializate pentru a asigura basic-ul poate crea PTSD. Majoritatea personalului medical din țara noastră este la vârsta asumată la care își face griji atât pentru copiii lăsați însingurați și nesupravegheați, cât și pentru părinții expuși riscului. Gândirea umană este jalonată de o mare nevoie de previzibil, dar în situații de criză de o asemenea amploare, istoria a demonstrat că nu funcționează decât soluțiile parcelare și pe termen scurt. Necunoscutul sperie, în cazul de față lipsa unui orizont de timp finit pentru așteptare. Mintea umană are nevoie măcar de o reprezentare a duratei pericolului. Răspunsurile din partea superiorilor de tipul <Nu știm>, <Vă dăm soluții de azi pe mâine> sperie. Oamenii așteaptă viziuni previzibile, însă situația în sine nu este pe deplin aprofundată, motiv pentru care găsirea soluțiilor sunt necesare – calm, răbdare, testare, testare și retestare”, recomandă specialistul.
Instabilitatea și fragilitatea situației existențiale prezente facilitează gândirea conspirativă, supoziția, inferențe bazate pe sincronicități acauzale, uimire și recădere în pattern-uri naive: „Chiar e real?”, „Chiar există?”, „Nu este totul făcut în laborator și nimic nu este adevărat?”, „Nu este totul imaginație?”. ”Aceste aspecte sunt potențate de oamenii simpli, când văd că de la medicii învestiți cu putere nu vine mai repede vaccinul miraculos. Ipoteza conspirației ia amploare când nu se oferă date exacte”, atrage atenția prof. dr. Cătălina Tudose.
Sistemul medical a făcut apel la conștiința bolnavilor cronici să amâne consulturile de rutină, controalele periodice, să-și sporească atenția pentru propria sănătate, pentru asigurarea cu medicația de lungă durată.




