Gripa poate provoca declanșarea infarctului sau pneumoniei

Organizația Mondială a Sănătății recomandă intensificarea campaniei de vaccinare antigripală. Specialiștii atrag atenția că gripa poate provoca leziuni severe, inclusiv declanșarea infarctului miocardic și pneumoniei.

Protejarea populațiilor vulnerabile (inclusiv persoanele în vârstă, persoanele cu multiple comorbidități și imunodeprimate) de potențialele complicații severe ale gripei ar trebui să fie o prioritate pentru a salva vieți și pentru a sprijini sustenabilitatea sistemelor de sănătate.  În UE, se estimează că vaccinarea împotriva gripei sezoniere previne până la 65.600 de spitalizări, 37.200 de decese și 844.700 de zile de muncă pierdute în fiecare an.

Până la 1 din 3 adulți în vârstă spitalizați cu gripă dezvoltă pneumonie. Recuperarea în cazul pneumoniei este de obicei de 10 zile,  dar pentru un adult în vârstă cu comorbidități poate dura până la 6-12 săptămâni.

Grupurile la risc (cei cu boli cronice cardiace sau pulmonare, boli metabolice sau renale, sau imunodeficiențe, precum și cei peste 65 de ani) au un risc cu 51% mai mare de a vizita un medic de familie și de 3 ori mai mare de internare din cauza gripei, în comparație cu cei cu puțini sau fără factori de risc, în urma infecției cu gripa sezonieră.

Prevenirea bolilor netransmisibile

Gripa poate fi factor declanșator pentru infarctul miocardic și exacerbarea diabetului. Vaccinarea antigripală poate proteja de aceste complicații, reducând astfel povara asupra pacienților individuali și a sistemelor de sănătate.

Vaccinarea antigripală a demonstrat o eficacitate de 15-45% în prevenirea infarctului miocardic, similar cu măsurile de rutină de prevenire a infarctului miocardic, cum ar fi renunțarea la fumat (32-43%), administrarea de statine (19-30%) și terapia antihipertensivă (17-25%). Prezența unei afecțiuni cronice crește riscul de spitalizare din cauza gripei de două ori.  1 din 10 vârstnici spitalizați din cauza gripei se confruntă cu pierderea independenței, 15% confruntându-se cu o dizabilitate catastrofală ce implică o pierdere a independenței în mai mult de două activități de bază în autoîngrijire.

Posibilă creștere a numărului de infecții gripale

Experții în sănătate publică și epidemiologie au atras atenția asupra unei posibile creșteri a numărului de infecții gripale după COVID-19. Cu sistemele de sănătate și economiile țărilor încă sub presiune, este vital pentru cât mai mulți adulți vulnerabili să fie protejați împotriva gripei și a consecințelor sale grave.

Potrivit OMS, vaccinarea de rutină împotriva gripei sezoniere este vitală pentru a asigura pregătirea împotriva unor noi pandemii provocate de boli infecțioase, aspect esențial pentru consolidarea securității sănătății globale.

Medicii epidemiologi sunt îngrijorați că circulația scăzută a virusului gripal, ca urmare a restricțiilor impuse în timpul pandemiei de COVID-19, ar fi putut duce la o pierdere a imunității care ar putea face lumea mai susceptibilă la un focar de infecție. Fostul șef al programului de Gripă și alte virusuri respiratorii din cadrul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), Pasi Penttinen,  a declarat că riscul în acest an este ca gripa să persiste mai mult decât în mod normal.

„Dovada protecției dincolo de gripă ar trebui să fie o nouă cerință standard de reglementare pentru vaccinurile gripale. Protejarea categoriilor de populație vulnerabile de complicațiile gripei va duce la rezultate mai bune în materie de sănătate, eliminând costul spitalizărilor și al cheltuielilor medicale atât pentru indivizi, cât și pentru sistemul de sănătate. Totodată, va contribui la protejarea  sănătății publice și va permite oamenilor să trăiască o viață împlinită”, a declarat dr. Adrian Marinescu,  director medical Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”.