Hipotiroidismul, printre afecțiunile frecvente ale tiroidei – ce analize sunt necesare?
Aproximativ 2 milioane de români suferă de afecțiuni tiroidiene, iar hipotiroidismul apare la aproape 5% din populația generală, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), fiind mai des întâlnit la femei (18 din 1.000), decât la bărbați (1 din 1.000).
Hipotiroidismul subclinic este mult mai frecvent, afectând 4,3% din populație – aproape 28 din 1.000 de bărbați și 75 din 1.000 de femei.
„Facem screening pentru hipotiroidism la orice pacient care are o gușă, fie că e nodulară, fie că-i difuză, care are diagnostic de tiroidită Hashimoto, dacă are antecedente de hipertiroidism tratat fie chirurgical, fie cu iod sau antecedente familiale de boli autoimune, fie tiroidiene, fie boli autoimune combinate în cadrul sindroamelor poliglandulare autoimune. Ar fi bine să facem screening la toate femeile în timpul sarcinii și în perioada post-partum”, a declarat prof. dr. Diana Loreta Păun, medic primar endocrinolog, șef secție Endocrinologie la Spitalul Universitar de Urgență Bucureşti (SUUB).
Pacienții cresc în greutate din cauza mixedemului, sunt intoleranți la frig, pot avea gușă sau cicatrici post-tiroidectomie, tegumente uscate, aspre, reci, palide. ”Poate apărea blefaroptoza ( ochii par închiși), alopecie, manifestări neurologice (destul de suggestive). Manifestările cardiace sunt cele mai importante- cardiomegalie cu bradicardie. Bineînțeles, mai pot apărea manifestări de tip depresie”, a completat specialistul.
Pentru diagnosticul de hipotiroidism se recomandă dozarea TSH plasmatic și a T4 liber (FT4) plasmatic. ”TSH și FT4 normale reflectă eutiroidism, TSH plasmatic crescut, FT4 scăzut semnifică hipotiroidism primar clinic manifest, TSH plasmatic crescut, FT4 normal reflect un hipotiroidism subclinic, iar TSH plasmatic scăzut sau normal și FT4 scăzut semnifică un hipotiroidism central”, a mai explicat prof. dr. Diana Loreta Păun în cadrul unui eveniment organizat de ENDO Pacienți – Asociația pacienților cu boli endocrine.
Acces la analize de prevenție sau diagnostic de precizie
În prezent, pachetul anual de tip preventiv a fost extins și mult mai bine definit. ”Începând cu vârsta de 40 de ani, femeile au acces gratuit la analize hormonale pentru depistare precoce a anumitor boli. Din fericire, nu mai avem acele plafoane lunare pentru investigații și analize în zona de paraclinic. În prezent, se decontează de către CNAS la nivel realizat atât analizele de prevenție, cât și cele necesare unui diagnostic de precizie când vorbim de o afecțiune oncologică. Persoanele cu simptome sugestive sau mai puțin sugestive în zona patologiilor tiroidiene sunt rapid direcționate de medicii de familie către consult de specialitate pentru diagnostic și tratament”, a explicat Larisa Mezinu- Bălan, vicepreședinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Unul dintre cele 16 programe naționale de sănătate curative gestionate de CNAS se referă la bolile endocrine. ”Prin acest program, pacienții care au gușă provocată de carența de iod sau proliferări maligne au acces la tratament. Numărul pacienților a crescut în ultimii ani: în 2022 erau 2830 pacienți cu carență de iod, în prezent sunt 3824. În ceea ce privește numărul persoanelor care beneficiază de tratament pentru proliferări maligne, în 2022 erau 951 de pacienți, iar acum sunt peste 1370”, a mai spus reprezentanta CNAS.
