Experiența pacienților în asistența medicală, cuantificată pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale

Interviu cu Graţiela Iordache, coordonator Compartiment Implementare Proiecte Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), manager naţional al proiectului PaRIS

 

Doar puțin peste jumătate dintre persoanele cu boli cronice au încredere în sistemul de sănătate românesc și doar 5% dintre persoanele cu afecțiuni cronice sunt gestionate în cabinete care pot face schimb electronic de dosare medicale – sunt câteva dintre concluziile implementării proiectului PaRIS în România. ”Este o inițiativă globală care are ca scop identificarea nevoilor de asistență medicală ale persoanelor care trăiesc cu afecțiuni cronice, în vederea dezvoltării de politici publice eficiente și a îmbunătățirii calității serviciilor medicale. Datele ne arată că trebuie să investim mai mult în digitalizare, dar și în coordonarea îngrijirilor medicale și educația pacienților”, a explicat Grațiela Iordache.

 

Care sunt rezultatele implementării proiectului PaRIS (Patient Reported Indicator Survey) în România?

În urma implementării proiectului PaRIS în România au fost identificate mai multe aspecte vizând experiența și rezultatele pacienților în asistența medicală primară.

43% dintre persoanele cu afecțiuni cronice din România raportează o sănătate generală bună, care este sub media OCDE Paris de 66% și cu 50 de puncte procentuale mai mică decât țara cu cele mai bune performanțe (93%). Aproape jumătate (52%) dintre persoanele cu afecțiuni cronice din România raportează o sănătate fizică bună, măsurată prin funcție fizică, durere și oboseală. Aceasta este sub media OCDE Paris de 70%.  În România, 78% dintre persoanele cu afecțiuni cronice raportează o bună coordonare a îngrijirii și 93% raportează o îngrijire bună centrată pe persoană. Aceste rezultate plasează România printre țările cu cele mai bune performanțe în aceste domenii. Aproximativ două din cinci (42%) persoane cu afecțiuni cronice din România se simt încrezătoare în gestionarea propriei stări de sănătate, care este sub media OCDE Paris de 59% și cu 50 de puncte procentuale mai mică decât țara cu cele mai bune performanțe (92%). 7% dintre persoanele cu afecțiuni cronice din România au încredere în utilizarea informațiilor de sănătate de pe internet, comparativ cu media OCDE Paris de 19% (interval de 5-34%).

Mai puțin de una din cinci persoane (15%) cu două sau mai multe afecțiuni cronice în România sunt gestionate în cabinete de asistență primară care programează urmărirea și consultațiile regulate de mai mult de 15 minute; aceasta este cu peste 32 de puncte procentuale mai mică în comparație cu media OCDE Paris de 47%. Doar 5% dintre persoanele cu afecțiuni cronice sunt gestionate în cabinete care pot face schimb electronic de dosare medicale, ceea ce este scăzut în comparație cu media OCDE Paris de 57%. De asemenea, 52% dintre persoanele cu afecțiuni cronice din România au încredere în sistemul lor de sănătate, care este sub media OCDE Paris de 62%.

 

Care sunt nevoile de asistență medicală ale persoanelor care trăiesc cu afecțiuni cronice în România?

Datele arată că este nevoie de creșterea capacității asistenței medicale primare de a oferi consultații și urmărire cu o durată de cel puțin 15 minute. De asemenea, persoanele cu afecțiuni cronice au nevoie de asistență de specialitate în zona sănătății mintale. În plus, este necesară educație de specialitate pentru ca pacienții să își poată gestiona singuri tratamentul medical acolo unde este posibil.

 

Cum pot fi îmbunătățite serviciile medicale și politicile publice pentru a răspunde acestor nevoi?

Pe baza rezultatelor proiectului PaRIS se pot dezvolta politici publice, bazate pe dovezi, care să vizeze digitalizarea sistemului de sănătate (operaționalizarea dosarului electronic al pacientului), creșterea încrederii pacienților în sistem, dar și educația și creșterea rolului lor în managementul bolilor cronice. De asemenea, este nevoie de o mai bună coordonare a îngrijirilor medicale, de o abordare holistică a pacientului și de creșterea timpului alocat consultațiilor și reducerea timpului de așteptare pentru pacienți.

 

Care este rolul acestui proiect la nivel internațional și ce relevanță are prezența României?

Proiectul PaRIS oferă informații necesare pentru reformarea asistenței medicale primare conform nevoilor pacienților cu afecțiuni cronice, dar și dovezi pentru elaborare de politici publice centrate pe pacient.

Acest proiect se concentrează pe aspecte precum:

• experiența raportată de pacient-indicatori PREMS, care măsoară modul în care pacienții sunt îngrijiți și se referă la aspectele practice ale îngrijirii, cum ar fi coordonarea îngrijirii, timpii de așteptare și comunicarea furnizor-pacient.
• rezultatele raportate de pacient-indicatori PROMS, care măsoară modul în care pacienții evaluează rezultatele asistenței pe care o primesc. PROM-urile conțin informații despre rezultatele asistenței medicale precum calitatea vieții, durere și bunăstare psihologică

Un aspect interesant este că, deși sistemele de sănătate din OCDE cheltuiesc aproximativ 9% din PIB-ul lor pe sănătate, știm foarte puțin despre nevoile pacienților, deci putem face foarte puțin pentru a le adresa. PaRIS acoperă această nevoie de informații pentru asistența primară.