Nevoi în scleroza multiplă: diagnostic mai rapid și acces adecvat la tratament pentru pacienți

Un studiu retrospectiv realizat de Fundația pentru Studiul Nanoneuroștiințelor și Neuroregenerării din România în colaborare cu Societatea de Neurologie, bazat pe datele pacienților români diagnosticați cu Scleroză Multiplă între 2020 și 2023, evidențiază aspecte ce țin de accesibilitate și traseul pacientului în cadrul sistemului de sănătate.

Aproximativ 16,3% dintre pacienți au prezentat simptome cu până la trei ani înainte de stabilirea diagnosticului oficial. Acest interval reprezintă o perioadă în care inițierea mai rapidă a monitorizării medicale ar fi putut aduce beneficii.

Datele arată că pacienții din mediul rural, precum și persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, necesită de obicei o perioadă mai lungă pentru confirmarea diagnosticului, comparativ cu media generală a populației.

Durata etapei de diagnosticare poate fi influențată de tipul instituției la care se prezintă pacientul inițial. Spitalele clinice din București înregistrează un timp median de diagnosticare de 2,6 luni, în timp ce pentru pacienții evaluați inițial în spitale de recuperare, acest interval ajunge la o medie de 13,1 luni.

Majoritatea diagnosticelor sunt stabilite în cadrul secțiilor de neurologie ale spitalelor județene de urgență (35%) și în spitalele clinice din București (31%).

Deoarece datele actuale includ predominant persoanele asigurate în sistemul public, există probabilitatea ca numărul total al pacienților cu SM să fie mai mare. Experții estimează că, luând în calcul și procentul persoanelor neasigurate (aprox. 15%), numărul ajustat se situează în jurul a 10.000 de pacienți la nivel național.

Cea de-a 4-a ediție a Forumului de Neurologie a adus în discuție oportunitățile și direcțiile de îmbunătățire în această patologie.

”Pe măsură ce terapiile devin mai eficiente și pacienții trăiesc mai mult, presiunea asupra sistemului crește. De aceea, trebuie să regândim alocarea resurselor, să dezvoltăm registre de pacienți fiabile și să îmbunătățim accesul la tratament, inclusiv prin mutarea unor terapii în afara farmaciilor spitalicești, pentru a facilita accesul. Doar printr-o abordare integrată și echitabilă putem asigura un diagnostic mai rapid și un acces adecvat la tratament pentru toți pacienții”, a explicat prof. univ. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației europene a societăților de neuroreabilitare, în cadrul celei de-a 4 ediții a Forumului de Neurologie.

 

Concluzii și direcții de acțiune:

• Susținerea infrastructurii medicale: Este benefică o continuare a eforturilor de facilitare a accesului la medici neurologi și la investigații imagistice esențiale (precum RMN), cu un accent deosebit pe sprijinirea pacienților din zonele rurale.
• Dezvoltarea Registrului Național: Continuarea demersurilor pentru consolidarea unui registru național centralizat pentru Scleroza Multiplă este un pas important, care va sprijini o evaluare mai precisă a nevoilor și o planificare eficientă a resurselor și bugetelor.
• Optimizarea procedurilor și informare: Reducerea timpului de diagnosticare poate fi sprijinită prin dezvoltarea unor ghiduri clare pentru direcționarea pacienților și prin programe de informare adresate medicilor de familie și celor din departamentele de urgență, pentru identificarea promptă a primelor simptome.