Prof. univ. dr. Florin Mihălțan: „Bolile respiratorii cronice au nevoie urgentă de programe naționale extinse”

Bolile respiratorii cronice continuă să fie insuficient susținute prin programele naționale de sănătate, în ciuda impactului major asupra populației și asupra sistemului medical, avertizează prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie (SRP). Specialistul atrage atenția că România are în prezent doar câteva programe dedicate patologiilor respiratorii, în timp ce alte specialități beneficiază de strategii ample de screening, monitorizare și intervenție precoce.

„Dacă ne uităm la programele naționale pentru bolile respiratorii, constatăm că sunt extrem de puține. Practic, avem programul pentru tuberculoză și câteva inițiative dedicate unor boli rare, precum hipertensiunea pulmonară sau deficitul de alfa-1 antitripsină. În schimb, pentru afecțiuni frecvente și cu impact major, precum BPOC sau astmul bronșic, nu există programe extinse comparabile cu cele din cardiologie sau neurologie”, a declarat prof. univ. dr. Mihălțan.

BPOC, o amenințare majoră pentru sănătatea publică

Medicul subliniază că boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial „BPOC se află de foarte mulți ani pe locul al treilea între cauzele de deces la nivel global și începe să amenințe chiar poziția a doua. În același timp, aproximativ 50% dintre pacienți rămân nediagnosticați sau sunt diagnosticați tardiv”, a explicat specialistul.

În România, estimările arată că aproximativ 1,5 milioane de persoane ar putea suferi de BPOC, însă mulți dintre pacienți ajung la medic abia în stadii avansate. „Vedem frecvent pacienți care ajung în spital în stadiile 3 sau 4 ale bolii. Mulți sunt tratați repetat pentru infecții respiratorii, fără să se identifice boala cronică de fond. Exacerbările duc la re-spitalizări rapide, iar mortalitatea rămâne foarte ridicată”, a spus prof. univ. dr. Mihălțan.

Îmbătrânirea populației agravează situația

Specialistul atrage atenția că îmbătrânirea accelerată a populației va amplifica povara bolilor respiratorii cronice în următorii ani. „România traversează un proces îngrijorător de îmbătrânire a populației, iar BPOC va avea un impact tot mai mare asupra sistemului medical. Aceste boli nu vin niciodată singure, ci sunt însoțite de numeroase comorbidități, mai ales după vârsta de 40-45 de ani”, a precizat medicul. Potrivit acestuia, bolile respiratorii generează anual costuri uriașe pentru sistemul sanitar, estimate la aproximativ un miliard de euro.

Fumatul și poluarea, factori majori de risc

Prof. univ. dr. Florin Mihălțan consideră că prevenția rămâne insuficient finanțată, deși factorii de risc sunt bine cunoscuți. „Avem o creștere importantă a expunerii la factorii de risc în ultimii ani. Fumatul rămâne o problemă majoră, iar prevalența consumului de tutun în România este încă foarte ridicată. În plus, apar noi provocări legate de produsele alternative și de conceptul de harm reduction”, a declarat acesta. Medicul avertizează și asupra efectelor poluării urbane și profesionale asupra sănătății respiratorii. „Poluarea atmosferică, expunerea profesională și poluarea din mediul domestic contribuie semnificativ la agravarea bolilor respiratorii. Vedem acest lucru inclusiv în marile orașe, unde traficul și infrastructura urbană generează niveluri ridicate de noxe”, a explicat specialistul.

Astmul sever și problema corticodependenței

În ceea ce privește astmul bronșic, prof. univ. dr. Mihălțan spune că una dintre marile probleme este diagnosticul întârziat și lipsa monitorizării adecvate. „Subdiagnosticul și diagnosticul tardiv reprezintă probleme majore. În plus, mulți pacienți nu beneficiază de monitorizare corectă și nu respectă tratamentul”, a afirmat medicul.

Acesta atrage atenția asupra utilizării excesive a corticosteroizilor sistemici la pacienții cu astm sever. „Pacienții cu astm sever ajung adesea corticodependenți, ceea ce înseamnă multiple efecte adverse sistemice și spitalizări frecvente. Din păcate, există și fenomenul de corticofobie, prin care pacienții confundă efectele cortizonului sistemic cu terapia inhalatorie, deși lucrurile sunt complet diferite”, a explicat specialistul.

Rol esențial pentru medicina de familie

Medicii de familie trebuie să joace un rol central în depistarea precoce a bolilor respiratorii, inclusiv prin acces extins la spirometrie. „În multe țări europene, spirometria se face de rutină în medicina de familie, la fel cum se realizează o electrocardiogramă. Acest lucru este posibil prin educație și standardizare. România are încă mari dezechilibre regionale și deficit de acces la investigații respiratorii”, a afirmat pneumologul, care consider că utilizarea telemedicinei și transmiterea investigațiilor către specialiști ar putea reprezenta o soluție eficientă pentru zonele deficitare.

Necesitatea unei strategii integrate

În concluzie, specialistul susține că este nevoie de o strategie națională coerentă pentru bolile respiratorii cronice, bazată pe prevenție, screening și colaborare interdisciplinară. „Avem nevoie de diagnostic precoce, acces rapid la tratament, monitorizare eficientă și educație atât pentru pacienți, cât și pentru medici. Fără programe naționale extinse și fără o colaborare reală între medicina de familie, specialiști și autorități, povara bolilor respiratorii va continua să crească”, a concluzionat prof. univ. dr. Florin Mihălțan.