Supramedicație și sănătatea femeii: un altfel de discriminare

supramedicație și sanatatea femeii

Un nou studiu, realizat de Universitatea Chicago și Universitatea Berkley, California, sugerează că femeile primesc o supramedicație pe scară largă.

Studiul legat de supramedicație arată că femeile suferă, în consecință, efecte secundare în exces. Motivul: dozajul de medicamente este calculat pe baza unor studii clinice făcute aproape exclusiv pe subiecți de sex masculin.

„Aceste medicamente sunt optimizate de la început pentru a acționa pe corpurile de sex masculin”, a spus prof. Brian Prendergast, psiholog Universitatea Chicago și co-autor al studiului. „Trebuie să reevaluăm imediat practica de a prescrie pe scară largă aceleași doze bărbaților și femeilor”.

Reacții adeverse în supramedicație

Supramedicație. Oamenii de știință și profesioniștii din domeniul medical știu de multă vreme că femeile se confruntă cu mai multe efecte adverse decât bărbații. Acest lucru se întâmplă chiar și atunci când dozele de medicamente sunt ajustate pentru greutatea corporală.

Aceste reacții adverse pot varia de la dureri de cap și greață până la sângerare și convulsii. Dar, zeci de ani, femeile au fost excluse din studii clinice din cauza credinței false că ciclurile hormonale ar vicia rezultatele testelor.

Începând cu 1993, Institutul Național de Sănătate (INH) a cerut ca aceste studii să se desfășoare atât pe bărbați, cât și pe femei. INH a întărit această cerință după un studiu realizat în 2014, cu Prendergast co-autor. Studiul a arătat că ciclurile hormonale ale șoarecilor nu au viciat rezultate testelor pentru medicamente.

Cu toate acestea, o mare parte din studii, încă, au femeile subreprezentate, iar studiile care le includ adesea nu analizează datele pentru diferențele de sex sau chiar nu publică aceste date, pentru ca alții să poată face aceste analize. În plus, mii de medicamente care au fost aprobate înainte de hotărârea din 1993 rămân pe piață.

Dovezi clare în cazul a 86 de medicamente

În noul studiu, publicat în luna iunie în revista Biology of Sex Differences, Prendergast și Irving Zucker de la UC Berkeley au „pieptănat” datele disponibile public pentru studiile clinice de medicamente.  Au găsit 86 de medicamente pentru care există dovezi clare din punct de vedere al diferențelor de sex în modul în care organismul a asimilat medicamentul.

Pentru aproape toate aceste medicamente, femeile le-au metabolizat mai lent decât bărbații, ceea ce duce la niveluri mai mari de expunere la medicament. În 96% din cazuri, aceasta a condus la rate semnificativ mai mari de efecte secundare adverse la femei. Medicamentele studiate includ produse comune precum aspirina, morfina și heparina, dar și antidepresivele prescrise pe scară largă, cum ar fi sertralina și buproprionul.

Educație medicală

Fiecare corp uman reacționează ușor diferit la orice medicament  asimilat. La femei, medicamentele tind să stea mai mult timp în sânge și țesuturi decât la bărbați. Ficatul și rinichii procesează, de asemenea, în general, medicamente la rate diferite.  Acest lucru rămâne valabil chiar și atunci când doza este ajustată pentru greutatea pacientului.

„Motivele acestor mari diferențe nu sunt pe deplin înțelese. Dar acesta este un rezultat cu impact și un semnal de alarmă”, a declarat Prendergast. Cei doi autori au elaborat o serie de recomandări pentru soluționarea crizei. De exemplu, ei solicită ca FDA să posteze defalcarea pe gen a participanților la studiu pentru analize viitoare. O altă solicitare este să eticheteze în mod specific medicamentele care sunt deja cunoscute că dau diferențe în funcție de sex.

Informațiile ar trebui, de asemenea, discutate și incluse în educația medicală, au spus autorii.

Acest lucru înseamnă că, ori de câte ori este posibil, medicii ar începe să prescrie o doză mai mică pentru femei. Doza crește treptat pentru a ajunge la un echilibru în care medicația funcționează așa cum era prevăzut, dar fără efecte secundare semnificative. „Avem ocazia să facem asta mai bine”, a spus Prendergast. ”Aceste informații trebuie să fie disponibile pe scară largă.”

Bogdan Guță