Viața după cancerul de sân: cum trecem peste impactul psihologic al mastectomiei

Cancerul de sân reprezintă cea mai des întâlnită formă de cancer la femei, afectând anual aproximativ 8.000 de paciente în România. Din fericire, dacă este depistată  în stadii incipiente, boala se poate vindeca printr-un tratament corect care, uneori, include și operația de mastectomie.

Abia aici începe adevărata bătălie a femeilor cu boala deoarece, de multe ori, recuperarea medicală și emoțională nu este atât de ușoară precum pare.

 

Drenajul limfatic

Fizioterapeutul Bogdan Goga a atras atenția, cu ocazia Lunii Internaționale de Luptă Împotriva Cancerului de Sân, asupra importanței pe care pacientele ar trebui să o acorde perioadei de după tratament. ”Aproximativ 40% dintre paciente dezvoltă limfedem după operația de mastectomie- umflarea progresivă a brațului aferent sânului extirpat din cauza dificultăților de circulație a limfei. Afecțiunea nu trebuie neglijată deoarece provoacă dificultăți în desfășurarea activităților zilnice, afectând semnificativ calitatea vieții. După operație pacienta trebuie să înceapă recuperarea medicală prin drenaj limfatic cu un fizioterapeut specializat în afecțiuni oncologice”, a explicat specialistul. Din păcate, în România prea puțini medici dau atenție acestui aspect, pacientele fiind expuse pierderii mobilității și funcționalității umărului.

 

Subprogramul de reconstrucție mamară

Din anul 2015, pacientele cu cancer de sân sunt ajutate prin intermediul subprogramului de reconstrucție mamară. În fiecare an, aproximativ 800 de femei pot beneficia de endoproteze pentru reconstrucţia mamară decontate cu un cost mediu de 3.150 de lei de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Unităţile care derulează subprogramul (unde intervențiile efectuate sunt decontate de stat) sunt: Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arsenie” Bucureşti; Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri „Steaua” Bucureşti; Spitalul Militar de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Bucureşti; Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan Bucureşti; Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti; Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” Bucureşti; Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov; Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon” Iaşi; Spitalul Clinic Judeţean Oradea; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara; Institutul Regional de Oncologie Iaşi; Spital Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”.

De asemenea, protezele externe de sân, care au un rol esențial atât din punct de vedere psihic, cât și pentru echilibrul coloanei, sunt decontate de către CNAS.

Din păcate, multe femei nu știu că există aceste programe de decontare, a avertizat Victoria Asanache, navigator medical în cadrul Institutului Ocologic București. Potrivit Rodicăi Biro, președinte al Casei de Asigurări de Sănătate Mureș, în 2016 au existat doar 3 cereri pentru decontare reconstrucție mamară la nivelul județului.

 

Impactul psihologic

Cancerul de sân și mastectomia au un impact puternic psihologic asupra pacientelor, care se confruntă brusc cu numeroase sentimente pe care nu știu cum să le gestioneze. ”Sânul este simbolul feminității. De aceea, pierderea sa este percepută de femei ca o mutilare a eului corporal. O dată cu diagnosticarea cancerului de sân și intervenția de mastectomie, gestionarea sentimentelor devine o necesitate. Femeia trebuie să înțeleagă faptul că astăzi cancerul se vindecă, iar organismul se recuperează. Proteza mamară sau reconstrucția sânului îi poate oferi femeii sentimentul de normalitate, iar aceasta își va putea relua treptat activitățile sociale, profesionale și familiale”, a atras atenția psiholog clinician Yolanda Crețescu.

O altă problemă semnalată este informarea pacientelor care, dacă ar cunoaște toate detaliile, ar primi mult mai ușor diagnosticul și ar depăși mai ușor perioada post- operatoare. ”Medicii nu au timp să stea de vorbă cu pacientele, iar pentru asta există navigatorul medical, care îl călăuzește pe pacient prin hățișul sistemului de sănătate. În momentul de față nu există navigator medical decât în Institutul Oncologic București. Sperăm că meseria va fi inclusă, de la sfârșitul acestui an, în Nomenclatorul ocupațiilor din România”, a  declarat Victoria Asanache.

 

Integrarea în câmpul muncii

Pacientele cu cancer de sân trebuie reintegrate în câmpul muncii. De asemenea, ele necesită îndrumare pentru tratament, sprijin în adaptarea la boală și sfaturi privind schimbarea stilului de viață- chiar dacă, în momentul de față, nu există nutriționiști oncologi în spitale. ”Aici intervin asociațiile de pacienți și ONG-urile din domeniu, care pot face o mare diferență pentru bolnave”, a declarat Ionela Ciotlăuș, președinte al Asociației Române de Cancer- Grupul Destine Comune. Ea a subliniat câteva dintre punctele slabe ale sistemului, care ar trebui îmbunătățite urgent: lipsa medicamentelor (la nivel mondial există 17 medicamente aprobate pentru cancer, doar jumătate sunt disponibile în România), insuficiența aparatelor de radopterapie (1 aparat la 1 milion de locuitori), deficit de resurse umane în oncologie și radioterapie, lipsa managerului de caz în cancerul de sân, numărul mult prea mic al Centrelor de Senologie etc.