Ziua BPOC 2021: sănătatea plămânilor, mai importantă ca niciodată
Pe 17 noiembrie este marcată, anual, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC).
Cu această ocazie, dar și pentru că noiembrie este Luna Sănătății Plămânilor, Societatea Română de Pneumologie atrage atenția că BPOC este, în prezent, a treia cauză de deces la nivel global.
Tema din acest an – „Sănătatea plămânilor – Mai importantă ca niciodată” – subliniază că povara BPOC persistă și în timpul pandemiei de COVID și că nu există un moment mai bun pentru a ne concentra asupra sănătății plămânilor noștri.
Societatea Română de Pneumologie a realizat două mari studii care au arătat prevalența acestei boli invalidante – peste 1,5 milioane de persoane diagnosticate, însă există încă un număr mare de pacienți nediagnosticați.
„Pandemia a creat provocări la care a trebuit să ne adaptam din mers. Facem apel la pacienți să meargă în continuare la medicul specialist pneumolog pentru realizarea spirometriei, o investigație simplă, nedureroasă – cea mai importantă metodă de diagnosticare și investigare a funcției pulmonare, recomandată nu doar persoanelor aflate la risc, ci și tuturor celor care vor să aibă grijă de sănătatea plămânilor lor. Societatea Română de Pneumologie vine în sprijinul pacienților români punând la dispoziție site-ul www.casapneumologilor.ro, cu acces atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Totodată, avem un TEL VERDE 021 9904, unde pacienții pot suna ca să se programeze la consultații la pneumologii români”, a declarat prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie.
Păstrarea plămânilor sănătoși include evitarea țigărilor, a poluării aerului sau a expunerilor profesionale, menținerea unui stil de viață activ, vaccinarea antipneumococică, antigripală și anti-COVID, respectarea programărilor medicale și administrarea corectă a medicamentelor.
„Principalul factor de risc pentru BPOC și pentru cancerul pulmonar este fumatul. Principalul element infaust este diagnosticul tardiv al acestor afecțiuni, din cauza lipsei unor simptome specifice. O persoană care are BPOC și fumează mult are de 6 ori mai mare riscul să facă și cancer pulmonar. Pacienții mari fumători cu BPOC trebuie evaluați periodic pentru o depistare timpurie a cancerului pulmonar, ceea ce ar duce la creșterea speranței de viață a acestor pacienți”, a atras atenția prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinta Secțiunii de Cancer Pulmonar a Societăţii Române de Pneumologie.
19% dintre persoanele spitalizate din cauza COVID-19 au și BPOC
Mai mult de jumătate dintre oamenii care suferă de BPOC nu știu că sunt bolnavi, pentru că simptomele timpurii pot fi ușor confundate cu efectele fumatului excesiv sau cu cele ale înaintării în vârstă (tuse, producție cronică de spută, senzație de sufocare, oboseală).
„Sărbătorim Ziua BPOC pentru a doua oară în peisajul înnegurat de pandemia de COVID- 19. Pandemia a îngreunat managementul și diagnosticul de rutină al BPOC. Știm că 19% dintre cei care ajung la spital din cauza COVID-19 au și BPOC. Suntem siguri că în timp vom putea depăși împreună toate aceste bariere și că această categorie de pacienți cronici va reveni încet, încet la acel regim normal de consultații și asistență medicală care să acopere principalele deficiențe constatate în trecut: subdiagnostic, depistare precoce, complianță scăzută la terapie” , a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, ex-președinte al Secțiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie.
„Studiile desfășurate până în prezent la nivel mondial au demonstrat că pacienții fumători cu BPOC, odată infectați cu virusul SARS- CoV -2 au dezvoltat forme mai severe de boală, cu o spitalizare mai lungă și cu un risc de deces mai crescut. Astfel, recomandarea de a renunța la fumat, care nu trebuie niciodată omisă la pacientul cu BPOC, capătă o noua dimensiune și un plus de greutate în această perioadă”, a completat și dr. Monica Marc, medic primar pneumolog, preşedinta Secţiunii de Tabacologie a Societăţii Române de Pneumologie.
Exacerbările BPOC, o povară pentru sistemul de sănătate
BPOC reprezintă una dintre cele mai importante cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, fiind o patologie complexă pulmonară, dar și cu manifestări la nivelul întregului organism, mai ales în stadiile avansate de boală.
”Identificarea precoce a acestei boli și instituirea tratamentului încă din fazele incipiente duce la scăderea ritmului de progresie a bolii și creșterea calității vieții pacienților. Beneficiile managementului corect și continuu al acestei patologii se regăsesc și la nivel economic și social, iar exacerbările BPOC-ului în special, prin complexitatea lor, reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate”, a explicat prof. dr. Doina Todea, președinta Secțiunii de fiziologie respiratorie a Societăţii Române de Pneumologie.
Incidența BPOC în Europa și în România este estimată între 10 și 15%, însă sunt puține state care au studii epidemiologice foarte bine fundamentate.
”Costurile și riscul de deces în BPOC sunt mai ridicate decât în cazul diabetului zaharat. În spatele acestei boli, pe lângă resursa sanitară și umană, există și o resursă financiară deloc de neglijat. BPOC înseamnă mai mult decât o boală. Înseamnă ani pierduți din viață, deces prematur, dizabilitate funcțională. Înseamnă internări repetate în spital și în formele severe să rămâi dependent de concentratorul de oxigen. Înseamnă lupta pentru fiecare gură de oxigen. Doar luptând împreună alături de pacienți, dar și de factorii decidenți putem să mai ușurăm din povara acestei boli”, a afimat prof. dr. Cristian Oancea, președinte Comisia de Pneumologie, Ministerul Sănătății.
