Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor: acces la screening și tratament

Ziua Hepatitelor- screening și tratament

În următorii 5 ani, peste 240.000 de români vor avea acces la screening și tratament contra hepatitelor virale în cadrul unui program național.

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) atenționează asupra scăderii numărului de români testați și diagnosticați cu hepatite în ultimele luni, dar și în ceea ce privești procentul mic al pacienților care au intrat pe tratament comparativ cu alți ani.

Screening și tratament. Conform datelor primite de la CNAS, în programul destinat hepatitei C, care poate cuprinde până la 17.500 persoane, în perioada februarie-30 iunie 2020, au fost incluși 3.558 de pacienți: 883 în februarie, 1.279 martie, 181 aprilie, 402 mai și 813 iunie. În cazul hepatitei B, studiile clinice, întrerupte pentru o perioadă din cauza accesului dificil în spitale, au fost reluate.

”Cea mai mare problemă a pacienților cu afecțiuni hepatice în acest moment este legată de accesul la tratament și la medicul specialist. Avem din ce în ce mai multe plângeri de la bolnavi, în special cei cronici, care nu știu cum să acționeze în lipsa unor informații constante și clare din partea autorităților. Încurajăm pacienții să-și contacteze medicul curant (infecționist sau gastroenterolog) și să stabilească cea mai bună soluție pentru a avea acces la tratament în condiții de siguranță, mai ales în cazul investigațiilor ce trebuie realizate în spital. Cu ocazia Zilei Mondiale  de Luptă împotriva Hepatitelor facem apel la mobilizarea tuturor celor implicați, pentru ca, împreună, să reușim să scoatem această boală din viețile noastre. România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani și este păcat să nu continuăm aceste eforturi”, declară Marinela Debu, președinte APAH-RO.

Obiectiv OMS: Hepatitele, eliminate până în 2030

În 2016, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit următoarele obiective de eliminare a hepatitelor până în 2030: 90% reducerea incidenței, 90% persoane diagnosticate dintre cele care au HVC, 80% din populația eligibilă cu HVC tratată, 65% reducerea deceselor provocate de afecțiuni hepatice ale ficatului. România este printre țările care s-au angajat în atingerea acestor deziderate.

Studiul ”Câștigarea cursei de eliminare a hepatitei C”, realizat de Boston Consulting Group (BCG) și publicat recent, arată că majoritatea țărilor este departe de atingerea tragetului impus de OMS. Din cele 29 de țări analizate, printre care și România, doar 10 ar putea să îndeplinească obiectivul – Australia, Canada, Franța, Germania, Islanda, Italia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.

În cazul țărilor incluse în studiu, mai puțin de 40% dintre persoanele cu HVC au fost testate. Rata de tratament este insuficientă pentru a atinge obiectivul OMS, doar 55% până în 2030 versus 80% cât a fost stabilit. Pentru atingerea targeturilor, cazurile diagnosticate ar trebui să crească cu 7% anual peste valoarea inițială din 2015, în timp ce numărul persoanelor tratate în fiecare an ar trebui să crească cu 25% în următorii 10 ani.

Recomandarea specialiștilor BCG este ca țările să adopte o strategie bazată pe două aspecte: grupurile aflate la risc – persoane care îți administrează droguri injectabile, bărbați care fac sex cu bărbați, populație migratoare și populații de aceeași vârstă – și modelul de asistență medicală ce trebuie să includă abordarea one-stop-shop, modelul test-and-treat, o descentralizare a serviciilor la nivelul comunității pentru a atinge grupurile la risc și echipe multidisciplinare (personal medical și non-medical).

În România, a fost adoptat anul trecut ”Planul-cadru național pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030”, însă lipsește un registru național al pacienților.

Campanie națională de screening

Medicii români anunță începerea unei campanii de screening pe hepatite la nivel național. ”Institutul Clinic Fundeni din București și Institutul <Sf Spiridon> de la Iași vor demara un proiect mare de screening pentru hepatitele virale, în Regiunile Sud-Vest, Sud-Est, Nord-Vest și Muntenia. În următorii cinci ani, vor fi testate, cu ajutorul medicilor de familie, 240.000 de persoane – 50% dintre acestea fiind din grupurile vulnerabile, dar și neasigurați. În cazul hepatitei C, programul presupune testare și tratament, inclusiv pentru neasigurați. În cazul hepatitei B, se va face screening, monitorizare și alte acțiuni care vor fi disponibile la momentul respectiv. Medicii de familie vor testa și vor trimite persoanele depistate pozitiv la București sau la Iași pentru tratament”, explică dr. Speranța Iacob, medic specialist gastroenterologie, Centrul de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni.

Măsuri urgente pentru accesul la screening și tratament

În aceste condiții și ținând cont de situația internațională actuală, APAH-RO propune o serie de măsuri concrete care să vină în sprijinul bolnavilor cu hepatite din România:

  • Urgentarea soluțiilor pentru ca pacienții să aibă acces la inițierea terapiei antivirale.
  • Pacienții testați pentru COVID-19 să fie testați și pentru hepatită. Astfel vor fi acoperiți și pacienții neasigurați, o problemă la care nu s-au găsit încă soluții.
  • Să crească numărul centrelor unde medicii pot iniția tratamentul.
  • Să se ofere șansa de a prescrie terapia antivirală și altor specialități (de exemplu medicina internă).
  • Medicii de familie să fie încurajați și sprijiniți să facă testare. Markerii virali să fie introduși în evaluarea anuală a fiecărui pacient.
  • Să existe o pagină/ un site unde Ministerul Sănătății să anunțe săptămânal spitalele care primesc pacienții cu boli cronice.

Acțiuni în mai multe orașe

În perioada 27 iulie – 2 august 2020, APAH-RO va împărți pliante și kit-uri de igienă conținând: pastă de dinți, săpun și dezinfectant pacienților cu afecțiuni hepatice prin intermediul cabinetelor medicilor de familie din București, Brașov, Turda, Giurgiu si Iasi. De asemenea, asociația va desfășura campanii de informare on-line pentru a încuraja testarea și a susține accesul la investigații și tratament.

APAH-RO a semnat scrisoarea deschisă inițiată de World Hepatitis Alliance prin care să se facă presiuni asupra guvernelor de a respecta termenul de eliminare stabilit pentru 2030. Asociația îndeamnă pacienții, familile acestora, publicul, în general, să se alăture acestui demers AICI. După Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor, a cărei dată oficială este 28 iulie, scrisoarea va fi trimisă fiecărui Ministru al Sănătății din lume.

Statistici la nivel global

Screening și tratament. OMS precizează că 256 milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B și 71 milioane cu hepatită cronică C. Accesul la testare este limitat, doar 9% dintre cei cu hepatita B și 20% dintre cei cu hepatita C fiind conștienți de infectare. Anual, la nivel mondial, hepatita cauzează 1,4 milioane de decese. România se află pe locul doi, după tuberculoză, în privința numărului deceselor cauzate de boli infecțioase.

„În Regiunea Europeană OMS, 15 milioane de persoane au hepatita B și aproape tot atât (14 milioane) au hepatita C, iar peste două treimi din cazuri se înregistrează în Europa de Est și Asia Centrală. Îngrijorător este numărul estimat în creștere de decese la nivel global cauzate de hepatite. Principalii factori de risc includ utilizarea de droguri injectabile, infecția HIV, transfuziile de sânge, dar și penitenciarele și infecțiile nosocomiale. Hepatita poate afecta pe oricine, iar majoritatea cazurilor de hepatită sunt asimptomatice. De aceea, recomandarea noastră este să vă informați la medicul dvs. de familie și, dacă faceți parte din categoriile cu grad înalt de risc, să vă testați. Tratamentul este eficient. În ceea ce privește hepatitele A și B, vaccinarea este esențială în eliminarea acestei boli. Datele arată că doza de vaccin împotriva hepatiei B efectuată la naștere este foarte eficientă în reducerea incidenței și prevalenței hepatitei B. OMS recomandă 3 pași-cheie în aborarea hepatitelor: servicii integrate centrate pe pacienți, accesibile tuturor, crearea de parteneriate cu OMS, societatea civilă și sectorul privat, și aplicarea unor acțiuni concrete adaptate contextului național, în conformitate cu planurile naționale”, precizează dr. Miljana Grbic, șefa Biroului OMS pentru România.