Autism: cât de benefică este testarea?

Într-o declaraţie recentă a Grupului Operativ al Serviciilor de Prevenţie Americane se menţionează că screeningul pentru autism în cazul copiilor de vârste mici ar putea avea mai multe efecte negative decât beneficii.
Testarea pentru tulburările din spectrul autist se face, de obicei, între vârstele de 1 an şi jumătate şi 2 ani şi jumătate. Însă, de multe ori, aceasta se face fără un consimţământ sau o solicitare expresă a părintelui sau a tutorelui legal al copilului. În consecinţă, nu există o nevoie expresă pentru ca cei mici să fie testaţi pentru autism încă de la cele mai fragede vârste. Recomandarea specialiştilor nu este împotriva testării, ci este mai mult un apel la cercetare amănunţită în privinţa efectelor testării.

Grupul Operativ al Serviciilor de Prevenţie Americane analizează studii recente privind screeningul pentru autism, potrivit cărora nu există suficiente dovezi pentru a testa copiii dacă aceştia nu prezintă simptome. Astfel, specialiştii recomandă ca testarea să se facă numai la decizia, de comun acord, a medicului şi a părinţilor.
Tulburarea de spectru autist se manifestă, în general, prin întârzierea dezvoltării intelectuale, având simptome ce includ dificutăţi de coordonare locomotorie, lipsa atenţiei, probleme cu somnul şi boli gastrointestinale. Afecţiunea se manifestă mult mai des la băieţi decât la fetiţe, potrivit statisticilor internaţionale.