Colaborare gastro- cardio în afecțiunile ficatului gras și steatoza hepatică
Datele estimează că peste 40% din populația României este afectată de steatohepatită, lucrurile fiind și mai îngrijorătoare în rândul copiilor și tinerilor. Această tendință semnalează un potențial extrem ridicat de complicații și comorbidități viitoare, în special pentru pacienții care au suferit sau sunt diagnosticați cu hepatită virală cronică (tipurile B, B + Delta și C).
Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) a anunțat lansarea unei campanii de informare și conștientizare asupra afecțiunilor ficatului gras și steatozei hepatice.
”Demersul are ca obiectiv principal informarea populației și a cadrelor medicale cu privire la legătura strânsă dintre bolile hepatice și cele cardiovasculare. Este esențial să existe o colaborare multidisciplinară între specialități. Un pacient diagnosticat cu ficat gras sau steatoză hepatică ar trebui îndrumat și către un consult cardiologic, iar medicul cardiolog, la rândul său, ar trebui să trimită pacientul către gastroenterologie atunci când identifică semne de afectare hepatică”, a explicat Marinela Debu.
Ea a mai atras atenția că, începând din 2009, în activitatea cu pacienții cu hepatite virale, s-a observat frecvent asocierea dintre infecțiile cu virusurile hepatitice B, C sau Delta și steatoza hepatică. „Din păcate, foarte mulți nu conștientizează că ficatul gras poate evolua spre ciroză sau cancer hepatic. Odată cu progresele terapeutice în hepatitele virale, steatoza hepatică riscă să devină una dintre principalele cauze de ciroză și cancer hepatic, inclusiv pe listele de transplant”, a explicat ea.
Un alt obiectiv al campaniei este combaterea percepției greșite potrivit căreia ficatul gras ar fi o afecțiune banală. „ Steatoza hepatică este adesea subdiagnosticată și poate afecta și persoane slabe, nu doar persoane supraponderale”, a precizat Marinela Debu.
Campania include, încă de la început, două chestionare – unul adresat cadrelor medicale (în special medicilor de familie, asistenților și rezidenților) și unul adresat pacienților – pentru a evalua gradul de conștientizare privind termenii de „ficat gras” și „steatoză hepatică” și modul în care aceștia sunt înțeleși și asociați cu alte boli.
”Direcția pe care o urmăresc la Ministerul Sănătății pune accent pe screening și prevenție. Tocmai pentru că bolile metabolice și hepatice evoluează adesea în tăcere, dar ajung să producă efecte majore, inclusiv cardiovasculare. Screeningul nu înseamnă doar oncologie. Înseamnă identificarea precoce a riscului, intervenție nutrițională, monitorizare prin medicul de familie și trasee clare către specialitate atunci când este nevoie”, a completat și dr. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
