Diagnosticare și stil de viață pentru persoanele cu alergii alimentare
Alergia alimentară este o condiţie cu un impact profund asupra vieţii personale, familiale şi sociale. Este foarte important să fie diagnosticată și tratată corespunzător, iar bolnavii să ia măsuri pentru eliminarea factorilor care cauzează alergia.
Diagnosticul alergiei alimentare implică mai multe etape. ”Prima este discuţia cu medicul specialist alergolog împreună cu care vor fi detaliate simptomele, istoricul afecţiunii curente, istoricul de alergie, afecţiunile asociate. Cea de-a doua etapă este testarea cutanată prick cu extracte alergenice standardizate sau, unde este cazul,cu alimente proaspete, după care urmează testele de sânge- dozarea anticorpilor IgEs la alimentele native sau la componente moleculare. Proba de eliminare din dietă a anumitor alimente pe o perioadă determinată de timp şi reintroducerea graduală trebuie condusă de către medicul specialist. Etapa finală este reprezentată de testele de provocare- administrarea alimentului suspectat după protocoale standardizate, în servicii specializate”, a declarat dr. Adriana Camuescu (foto), medic primar alergologie si imunologie clinică, Spitalul Sanador.
În România se pot efectua atât teste cutanate, în parte decontate de Casa de Sănătate, cât şi teste de laborator – IgEs la alergeni nativi şi IgEs la componente moleculare (alergeni recombinați), în laboratoare performante, nerambursate de Casa de Sănătate.
Eliminarea alimentelor alergizante
Odată identificat alergenul şi documentată reacţia alergică, primul pas este eliminarea din dietă atât a alimentului alergizant, cât şi a celor care pot determina reacţii încrucişate. Pentru cazurile severe se indică evitarea atingerii sau a inhalării vaporilor rezultaţi din gătirea alimentului. Este indicat ca alergicul să aibă propria veselă şi tacâmuri. În familiile cu copii alergici este bine ca alimentele posibil periculoase să nu fie la îndemâna acestora.
La cumpărături se vor verifica etichetele produselor alimentare pentru a identifica alimentul sau fragmente ale acestuia (este utilă discuţia cu specialistul alergolog care poate indica numele mai puţin cunoscute sub care poate fi ascuns alergenul). La restaurant se va menţiona de fiecare dată ce alimente sunt interzise. Va fi evitată mâncarea stradală şi restaurantele care nu respectă normele europene în privinţa alergiei alimentare.
”Pacientul cu alergie alimentară va purta asupra sa un card de atenţionare în care va fi precizată afecţiunea şi tratamentul necesar în urgenţă. Dacă are risc de reacţie severă, va purta asupra lui seringă preumplută cu adrenalină. Familia, anturajul, personalul şcolii sau al grădiniţei vor fi avertizate şi instruite să intervină în caz de urgenţă. La cabinetul medical al şcolii sau grădiniţei este bine să fie lăsată medicaţia eventual necesară, instrucţiuni de folosire şi un contact pentru situații urgente”, recomandă specialistul.
Câți români suferă de alergii alimentare?
Potrivit dr. Adriana Camuescu, studii recente de prevalenţă a alergiei alimentare în România nu avem, dar extrapolând situaţia de la nivel european, datele orientative sunt următoarele:
- În studiile în care metoda utilizată este autoevaluarea pacienţilor, prevalenţa este între 1.5-20%, marja largă apare din cauza componentei subiective.
- În studiile care au utilizat dozarea de IgEs rata este 4-40%, ceea ce indică faptul că această metodă folosită ca instrument unic are o specificitate redusă şi o rată crescută de rezultate fals pozitive
- Utilizarea testelor prick ca metodă diagnostic împreună cu anamneză a determinat o rată de 2-6%, iar în urma testelor de provocare alimentară, rata estimată a fost de 0.5-5%.
Concluzia este că autoevaluarea şi/sau dozarea IgEs (panelurile alimentare) pot duce frecvent la etichete eronate de alergie alimentară, cu impact important dacă sunt urmate de diete inadecvate.
