Raport privind violența împotriva femeilor, rata de părăsire timpurie a școlii și mamele minore

Violența contra femeii este, în România, peste media din Uniunea Europeană. Majoritatea covârșitoare a victimelor agresiunilor sexuale este formată de femei iar rata de părăsire timpurie a școlii este mai mare în rândul fetelor, cu consecințe pe termen lung, în ceea ce privește accesul pe piața muncii. Aproape jumătate dintre mamele sub 15 ani din Europa provin din România.

De Ziua Internațională a Fetelor, Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra vulnerabilizării fetelor în România, mai ales în condițiile unui mediu socio-economic precar și a lipsei accesului la educație pentru sănătate.

 

Femeile din România, expuse violenței și amenințării cu violența

Peste 40% (40,2%) dintre femeile din România au trecut prin experiența violenței fizice sau a amenințării cu violența fizică și/sau violența sexuală, de la vârsta de 15 ani, indiferent de agresor, peste media din Uniunea Europeană, de 30,7%. Ponderea femeilor din România victime ale violenței fizice sau amenințării cu violența fizică este de 28,2%, mai mult decât dublul mediei din Uniunea Europeană, de 13,5%. Mai mult de una din 10 femei din România (11,7%) a fost afectată de violența fizică, sexuală sau psihologică din partea partenerului în ultimele 12 luni.

Raportat la situația în care agresorul este partenerul victimei, incidența violenței, de-a lungul vieții – violență fizică sau amenințare cu violența fizică și/sau violență sexuală, ajunge la 17,7% la nivelul UE și 37% în România. Dacă la violența fizică și/sau sexuală se adaugă și violența psihologică, observăm că fenomenul afectează 31,8% din femeile din UE și aproape jumătate din femeile din România (48,9%).

Legat de perioada copilăriei, 44,1% dintre femeile din România spun că au fost martore la violența domestică în familia de origine. În România, incidența violenței domestice variază semnificativ în funcție de mediul de rezidență, de la 35,4% în marile orașe, la 41,5% în urbanul mic și mediul rural. România și Cehia sunt singurele state membre UE cu diferențe atât de mari în ceea ce privește ruralul.

Dintre cele 34.776 de victime care au fost raportate la poliție ca victime ale violenței între parteneri intimi, în anul 2022, 76% erau femei. În același an, poliția a înregistrat 1.014 cazuri de viol care au avut ca victime femei. Totodată, au fost raportate 67 de omucideri între parteneri intimi.

 

Accesul precar la educație vulnerabilizează fetele

În România, rata de părăsire timpurie a școlii este mai mare în rândul fetelor: aproape una din cinci tinere (18,3%)  cu vârsta între 18 și 24 de ani a finalizat cel mult gimnaziul și nu își continuă educația sau formarea profesională, în comparație cu 15,4% dintre băieții tineri. Mai mult decât atât, în rândul tinerelor cu vârsta între 25 și 29 de ani putem observa cu ușurință impactul nivelului de educație asupra participării pe piața muncii. Astfel, doar 23,6% dintre tinerele cu nivel scăzut de educație (cel mult gimnaziu) erau angajate, în comparație cu 64,2% din tinerii bărbați de aceeași vârstă și cu același nivel de studii. În cazul celor care au absolvit liceul sau studii postliceale, nivelul de participare pe piața muncii urcă la 63,5% pentru femei și 85,5% pentru bărbați, pentru ca, în rândul absolvenților de facultate, rata de participare să fie de 88,7% pentru femei și 90,8% pentru bărbați.

 

Mamele minore, un capitol dramatic

În perioada 2019-2023, s-au înregistrat 38.865 de nașteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.614 au fost la fete cu vârsta sub 15 ani.

Doar în 2024, au fost înregistrate 586 de nașteri la mame sub 15 ani. 

Aceste cifre plasează România într-o poziție critică la nivel european în ceea ce privește incidența sarcinilor la adolescente, apropiind țara noastră, din punct de vedere statistic, de alte continente (Africa ori Asia).

Raportul Salvați Copiii 2024 arată că:

• Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin.
• Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.
• Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani;
• România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente; în Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valori de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri.
• Aproape jumătate (45%) din nașterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în perioada 2018 – 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.

„Accesul la educație dă putere. De aceea este crucial ca fetele să fie informate, să-și continue școala și să învețe nu doar care sunt drepturile lor, ci și cum să și le apere, protejeze și folosească. Împreună cu Andreea Raicu, neobosit ambasador al cauzei Salvați Copiii, suntem prezenți în comunități dezavantajate din zone rurale, unde le sunt explicate fetelor, pe înțelesul lor, noțiuni legate de sănătatea reproducerii și accesarea serviciilor medicale”, a spus Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

De Ziua Internațională a Fetelor, Salvați Copiii România continuă workshop-urile cu adolescentele din mediul rural.