Soluții pentru siguranța pacienților cu hepatită în pandemia COVID-19

Statisticile arată că în România trăiesc peste 3 milioane de persoane cu boli cronice, dintre care peste 500.000 sunt bolnavii de HIV și hepatită.

Persoanele cu virusuri hepatitice au fost grav afectate de pandemia COVID-19, mai ales având în vedere că spitalele în care erau tratate au fost transformate în unități medicale COVID-19. Parcursul pacienților în spital a fost îngreunat, evaluările clinice și paraclinice sunt întârziate, iar diagnosticele de etapă riscă să fie alterate.

”În lipsa testării, numărul persoanelor diagnosticate va scădea și, implicit, se va diminua și numărul de pacienți care beneficiază de tratament. Mai mult, rata de transmitere comunitară poate crește sau se va menţine crescută. Medicii de familie trebuie să se implice tot mai mult în depistare, trimițând la testare pacienții asigurați din lista lor care se încadrează în categorii de risc, și nu doar femeile însărcinate. Oferind acces rapid la depistare, monitorizare corectă și tratament în timp util prevenim transmiterea bolii. În hepatitele virale, terapia este o metodă de prevenire a răspândirii virusului. Mai mult, în hepatita C noile terapii au o rată de succes de peste 99%”, a atras atenția Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).

CNAS: accesul pacienților la servicii medicale

În acest context, în perioada iunie-august 2020, portalul DespreHepatita.ro  a derulat programul ”Siguranța Pacientului Cronic cu Boli Infecțioase”, care a avut ca obiectiv realizarea unui set de proceduri necesare autorităților, medicilor, dar și pacienților cronici cu boli infecțioase pentru depășirea perioadei de pandemie, precum și a unui ghid care să le dea posibilitatea pacienților să acceseze în siguranță sistemul medical pentru a beneficia de terapiile și serviciile medicale de care au nevoie în timpul pandemiei și după aceea.

“Hepatita virală reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Traversăm o perioadă dificilă și gestionăm o situație fără precedent, care a necesitat și va necesita în continuare o serie de reglementări care să asigure accesul pacienților cu diverse patologii  la serviciile medicale necesare. Măsurile din ultimele luni  sunt rezultatul  consultărilor cu specialiștii și cu asociațiile de pacienți.Vom continua colaborarea strânsă cu aceștia pentru a putea interveni ori de câte ori este nevoie, astfel încât să se asigure accesul pacienților la servicii medicale”, a declarat conf. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Prevenție și tratament

Măsurile cuprinse în acest ghid realizat cu sprijinul  cu sprijinul  Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. dr. Matei Balș”, al companiei Gilead și al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) sunt clasificate în două categorii mari: prevenţie și tratament pentru toate persoanele diagnosticate.

Vaccinarea  împotriva virusului hepatitic B în prima zi de viață este principala formă de prevenire a hepatitei B și este necesar ca aderenţa la programul de vaccinare să crească, astfel încât 95% dintre copii să fie imunizaţi. Pentru hepatita C, tratamentele pangenotipice pot determina vindecarea a aproximativ 99% din pacienţi, indiferent de genotip.

Colaborare între medicii de familie și medicii de boli infecțioase sau gastroenterologie

Medicii de familie  au un rol  deosebit  în această perioadă, ei putând veni în sprijinul pacienţilor cu hepatită și al infecţioniștilor/ gastroenterologilor și mai mult în context epidemic. Este important, în primul rând, ca aceștia să contribuie la depistarea pacienţilor afectaţi de hepatite virale prin trimiterea la testare și menţinerea legăturii permanente cu medicii specialiști de boli infecţioase sau gastroenterologie. Evaluarea de etapă a pacienţilor poate fi realizată de medicul de familie, în colaborare cu specialistul gastroenterolog și de boli infecţioase și, nu în ultimul rând, medicii de familie pot realiza managementul interacţiunilor medicamentoase.

Completarea dosarului care va fi transmis către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, elaborarea primei reţete și monitorizarea evoluţiei pacientului intră în atribuțiile medicului specialist de boli infecțioase sau gastroenterologie.

Pentru evaluările următoare, medicii de boli infecţioase sau gastroenterologie colaborează cu medicii de familie. Această colaborare este esenţială în special în cazul virusului hepatitic B, întrucât tratamentul pentru acești pacienţi este unul de lungă durată, iar evoluţia bolii trebuie monitorizată în permanenţă, dar și în cazul pacienţilor cu hepatită C, cu stadiul avansat al fibrozei (F3-F4).

Rolul asociațiilor de pacienți

Un rol major în sprjinirea persoanelor cu virusuri hepatitice îl au asociațiile de pacienți și fundațiile, care pot veghea ca drepturile pacienților să fie respectate. Acestea pot pune la dispoziţia bolnavilor informaţii despre serviciile medicale pe care le pot accesa, medicii și unităţile sanitare unde se pot adresa pentru evaluare, testare sau monitorizare. De asemenea, reprezentanţii acestor organizaţii non-guvernamentale intermediază si comunicarea cu autorităţile din sănătate și depun eforturi pentru ca drepturile pacienţilor, accesul la investigaţii, terapii și serviciile medicale de care au nevoie să fie asigurate, chiar dacă este vorba despre o perioadă de criză sanitară, cum este cea curentă, dar și în perioadele când sistemul sanitar funcţionează în condiţii obișnuite.

Ghidul poate fi consultat AICI.