Hepatita C: mai puțini pacienți cu terapie antivirală

APAH-RO: a scăzut numărul de pacienți care au accesat terapia antivirală, în special pe programul Cost/Volum/Rezultat în hepatita C.

În contextul Ediției a Xll-a a Conferinței pacienților cu afecțiuni hepatice,  Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) atrage atenția asupra accesului la diagnostic și tratament/terapie antivirală al pacienților hepatici.

În perioada 29-31 octombrie se desfășoară în format on-line a dousprezecea ediție a Conferinței Naționale a Pacienților cu Afecțiuni Hepatice. Evenimentul dă ocazia pacienților să interacționeze pentru prima dată virtual cu medici din întreaga țară atât pe probleme hepatice, cât și pe afecțiuni conexe, cum ar fi cele reumatismale sau hematologice.

Astfel, APAH-RO atrage atenția că pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, se remarcă numărul redus de pacienți care au accesat terapia antivirală, în special pe programul Cost/Volum/Rezultat în hepatita C. ”Printre cauze, se află dificultatea de accesa unele servicii din spitale, programările destul de târzii în unele cazuri, dar și teama pacienților de a nu ajunge în spitale și a se infecta cu noul coronavirus sau de a nu fi depistați cu COVID-19”, explică Marinela Debu, președinte APAH-RO.

Rată de testare redusă

De asemenea, un alt factor este rata de testare extrem de scăzută comparativ cu ultimii ani, care a dus la o situație greu de anticipat la început de an. Multe programe de testare au fost abandonate și, chiar dacă medicii de familie au posibilitatea de a recomanda testarea, de a prescrie markerii virali pe analizele de bază pentru orice pacient asigurat din lista sa, suspect sau aflat în factorii de risc, în continuare numărul celor depistați este destul de mic.

În acest context, APAH-RO face apel către toți cei implicați să acorde o atenție deosebită testării și identificării pacienților cu hepatite virale care au nevoie să ajungă la un medic gastroenterolog sau de boli infecțioase (acolo unde este posibil) pentru a primi terapia antivirală.

„ Pacienții cu afecțiuni hepatice cronice au nevoie de diagnostic, au nevoie de terapie și au nevoie, în general, de monitorizare. Cred că putem găsi acea variantă de echilibru în care clinicile de specialitate, de boli infecțioase sau de gastro-enterologie, să se poată ocupa de pacienții cu afecțiuni hepatice cronice, chiar dacă pandemia va mai dura ceva timp de acum încolo”, spune dr. Adrian Marinescu, medic specialist boli infecțioase Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș.

Continuitate în terapie

O altă temere a pacienților este aceea că, odată cu finalizarea acestui Contract Cost/Volum/Rezultat, nu va exista o continuitate în acordarea terapiei antivirale și nu se vor găsi soluții pentru pacienții neasigurați, deși este absolut necesar să le acordăm o șansă la diagnosticare și tratament pentru a reintra pe drumul spre eliminare în conformitate cu obiectivul OMS.

„Pandemia și rezervele pe care unii pacienți le-au avut de a se adresa serviciilor medicale de specialitate, au făcut ca numărul total de pacienți cu hepatită C care a accesat tratamentul în acest an (cifra din luna septembrie) să fie de 5142. În momentul de față, avem în derulare contracte care pot asigura tratamentul pentru 17600 de pacienți. Am început cu 5800 în 2015, a crescut numărul pacienților înrolați în anul 2017 la 12 000, iar în perioada 2018-2019, 13000 de pacienți”, afirmă conf. dr. Adela Cojan, președinte CNAS.

Statisticile arată că în România trăiesc aproximativ 3 milioane de persoane cu boli cronice, dintre care peste 500.000 sunt bolnavi de HIV și hepatită. În contextul generat pe pandemia COVID-19, medicii – atât cei de boli interne, cât și gastroenterologii – au fost și continuă să fie suprasolicitați, iar clinicile de boli infecțioase sunt copleșite de afluxul de solicitări.

Spitalele de boli infecțioase au devenit spitale-suport COVID-19, ceea ce face ca accesul pacienților cu alte boli să fie restricționat, atât în ceea ce privește adresabilitatea la specialiști, cât și posibilitatea de a efectua analize, investigații și tratamente.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca, până în anul 2030, virusurile hepatitice B și C să nu mai reprezinte un pericol pentru sănătatea publică, țintă care este oricum greu de atins, dar pe care situația creată de actuala pandemie de COVID-19 o îngreunează și mai mult.