Tulburările de somn pot afecta grav calitatea vieții: insomnia și apneea de somn

Insomnia afectează peste 50% din persoanele adulte, iar apneea obstructivă de somn apare la 6% din populația generală. Medicii au atras atenția, de Ziua Mondială a Somnului, că aceste tulburări de somn pot avea un puternic impact negativ asupra calității vieții, productivității în muncă și, netratate, pot contribui la apariția altor boli (cardiovasculare, metabolice, psihice).

”Insomnia este principala tulburare de somn care, netratată, poate duce la absenteism și scăderea productivității în muncă. Insomnia este definită prin dificultatea de a adormi și de cele mai multe ori este cauzată de stres, probleme respiratorii sau poate fi dobândită genetic. Insomnia cronică este o hiperactivitate a creierului în timpul nopții care duce la durate scurte de somn. Insomnia cronică, diferită de insomnia pe termen scurt, durează cel puțin 3 nopți pe săptămână, mai mult de trei luni. Insomnia cronică poate crește de două ori riscul de a dezvolta sindrom depresiv, crește riscul complicațiilor cardiovasculare și metabolice (diabet și prediabet), aduce dificultăți de concentrare”, a explicat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

Pentru a fi eficient, somnul trebuie să aibă minimum 3 calități: durată, continuitate și profunzime. Un somn bun asigură suficientă energie pe durata întregii zile următoare, îmbunătățește performanțele mentale și corporale, reduce riscul de accidente de muncă și rutiere și previne îmbătrânirea prematură.

Reguli pentru un somn bun

• Fără surse electronice (telefon, televizor) în camera de dormit.
• Mergeți la culcare doar când simțiți că sunteți somnoros.
• Temperatura în dormitor trebuie să fie de 19-21 de grade, umiditate 40%- 60%.
• Evitați somnul de amiază.
• Nu abuzați de cofeină și nu beți cafea după ora 16.00.
• Nu mâncați după ora 18.00. După mesele de seară, faceți o plimbare scurtă.

Apneea de somn

Apneea obstructivă de somn este a doua patologie importantă, afectând 6% din populație, reprezentând dificultatea de a respira în timpul somnului (pauze în respirație).

”Cantitatea de oxigen primită este insuficientă și cauzează treziri repetate. Ca urmare, orele de somn nu sunt îndeajuns. Netratată, această afecțiuni crește riscul de boli cardiovasculare, boli metabolice precum diabetul, hipertensiunea, dar și al celor psihice, precum Alzheimer, demență, depresie etc. Ca tratament pentru această boală este recomandată terapia cu presiune pozitivă prin dispozitive CPAP sau de ventilație non- invazivă, care asigură menținerea deschisă a gâtului și un somn odihnitor. Aceste dispozitive sunt compensate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate încă din 2022. Pacientul trebuie să meargă la medicul specialist la fiecare trei luni, pentru a confirma complianța la tratament și continuarea gratuității”, a explicat dr. Ioana Munteanu, președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a SRP.

”Tulburările de somn sunt subdiagnosticate pentru că mare parte din populație nu le consideră suficient de importante pentru a merge la medic. Din păcate, vedem tulburări de somn și la tineri, nu doar la adulții cu vârsta de peste 40 de ani. În pachetul de bază s-au introdus echipamente pentru suport presiune pozitivă continuă necesare în apneea de somn de tip obstructiv și mixt, de tip central, respirație periodică, obezitate, hipoventilație. În 2023 aveam 63.000 de pacienți în acest program, în 2024- 64.000. Oamenii au început să conștientizeze că tulburarea de somn reprezintă un simptom foarte serios”, a afirmat dr. Valeria Herdea, președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Insomnia și apneea obstructivă nu sunt singurele tulburări de somn. Există peste 80 de afecțiuni care vizează calitatea somnului, precum hipersomnia (somnul prelungit, excesiv, din care persoana se trezește fără energie, iar starea sa este urmată în continuare de somnolență), narcolepsia (somnul involuntar care poate apărea chiar și în timpul vorbirii) și parasomnia (mers în timpul somnului, coșmaruri intense, paralizie în timpul coșmarurilor și sindromul picioarelor neliniștite).

”Pacienții se pot adresa, cu bilet de trimitere de la medical de familie, serviciilor de somnologie sau pneumologie, unde se pune diagnosticul poligrafic sau polisomnografic, urmează tratamentul și se emite recomandarea pentru dispozitivul de tratament. La CNAS, de obicei, durează între 7 și 10 zile până se emite aprobarea pentru dispozitiv”, a mai explicat dr. Ioana Munteanu.