Ziua Mondială a Sănătății Mintale: locul de muncă, în prim plan
De Ziua Mondială a Sănătății Mintale (10 octombrie), Consorțiul Compass, finanțat de Uniunea Europeană, a lansat o nouă broșură privind bunele practici pentru sănătatea mintală la locul de muncă (tema din acest an a Zilei Mondiale), în școli și prevenirea depresiei și a sinuciderii.
Broșura culege cele mai bune practici din întreaga UE în beneficiul organizațiilor care doresc să îmbunătățească îngrijirea pe care o oferă în domeniul sănătății mintale și al bunăstării – fie ele școli, locuri de muncă, centre comunitare, servicii de consiliere sau practici medicale.
Lupta cu stigma
Această inițiativă încearcă să combată stigmatizarea la locul de muncă concentrându-se pe metode dovedite care împiedică acest fenomen și, în schimb, favorizează empatia și reflecția. Metodele propuse includ activități sociale, dialoguri, filme și acțiuni de social media care duc la conștientizarea a ceea ce înseamnă a trăi cu boli mintale, provocări cu mituri, fapte și inițiative de PR care pot promova mai multe povestiri pozitive despre boala mintală decât incidente dramatice prezentate în mass-media. Mai multe informații din broșură puteți citi AICI.
Depresia, principala cauză a dizabilității
Depresia și tulburările de anxietate sunt tulburări psihice comune care au impact asupra capacității noastre de a lucra și de a lucra productiv. La nivel global, peste 300 de milioane de persoane suferă de depresie, principala cauză a dizabilității. Mai mult de 260 de milioane trăiesc cu tulburări de anxietate. Mulți dintre acești oameni trăiesc cu amândouă. Un studiu recent condus de Organizația Mondială a Sănătății estimează că depresia și tulburările de anxietate costă economia globală un trilion de dolari SUA în fiecare an, în productivitate pierdută.
Factori de risc
Sunt mai mulți factori de risc pentru sănătatea mintală care pot fi prezenți în mediul de lucru. Majoritatea riscurilor sunt legate de interacțiunile dintre tipul de muncă, mediul organizațional și managerial, competențele angajaților și sprijinul disponibil pentru ca aceștia să-și poată desfășura activitatea. De exemplu, o persoană poate avea abilitățile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile, însă poate dispune de prea puține resurse pentru a face ceea ce este necesar sau pot exista practici manageriale sau organizatorice de nesuportat.
Riscurile pentru sănătatea mintală includ:
- politicile de sănătate și siguranță necorespunzătoare;
- practici slabe de comunicare și gestionare;
- participarea limitată la luarea deciziilor sau controlul scăzut asupra domeniului de activitate al persoanei;
- niveluri scăzute de sprijin pentru angajați;
- timpul de lucru inflexibil;
- sarcini sau obiective organizaționale neclare.
Riscurile pot fi, de asemenea, legate de fișa postului – sarcini necorespunzătoare pentru competențele persoanei sau un volum de muncă ridicat. Unele locuri de muncă pot avea un risc personal mai mare decât altele (de exemplu, cei care răspund prima dată și lucrătorii umanitari), care pot avea un impact asupra sănătății mintale și pot cauza simptome de tulburări mintale sau pot conduce la consumul nociv al alcoolului sau al drogurilor psihoactive. Riscul poate fi crescut în situațiile în care există o lipsă de coeziune a echipei sau o lipsă de sprijin social.
Agresiunea și hărțuirea psihologică (cunoscute și sub numele de „mobbing”) sunt în general raportate de angajați drept cauze ale stresului legat de muncă și prezintă riscuri pentru sănătatea lor. Acestea sunt asociate atât cu probleme psihologice, cât și fizice. Aceste consecințe asupra sănătății pot avea costuri pentru angajatori în ceea ce privește productivitatea redusă și cifra de afaceri a personalului. Ele pot avea, de asemenea, un impact negativ asupra interacțiunilor familiale și sociale.
