Consultații gratuite de endocrinologie și dermatologie pe litoral

consultatii gratuite litoral

Mii de turiști sunt așteptați la screening-ul gratuit oferit de 20 de medici dermatologi și endocrinologi în 5 stațiuni de pe litoral.

Campania de prevenție “Asumă-ți să fii sănătos!” a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București va ajunge, în premieră, pe litoral și va oferi turiștilor prezenți în 5 stațiuni de la Malul Mării Negre consultații gratuite în specialitățile endocrinologie și dermatologie.

“La nivelul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București ne-am propus să ducem medicina de prevenție în cât mai multe programe și campanii sustenabile menite să-i protejeze pe cei din jurul nostru și în acest context ne-am îndreptat anul acesta, în premieră, Campania -Asumă-ți să fii sănătos!- către litoralul românesc unde toți cei aflați în vacanță vor putea beneficia de consultații gratuite integrate în două importante specialități medicale. Pentru realizarea acestui important proiect nu pot decât să le mulțumesc tuturor partenerilor noștri și am convingerea că foarte mulți dintre cei aflați în vacanță în această perioadă pe litoralul românesc se vor responsabiliza și vor trece pragul campaniei noastre de prevenție”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga, rector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București.

Pe parcursul celor cinci zile ale Campaniei – Asumă-ți să fii sănătos! –Litoral 2021 toți cei care doresc să beneficieze gratuit de consultații dermatologice și endocrinologice vor putea apela la cei 24 de medici (rezidenți și specialiști) care vor fi prezenți în cele cinci puncte de lucru special amenajate (corturi spațioase ale MApN pe care vor fi afișate bannere ale campaniei) în următoarele stațiuni: Costinesti, Neptun, Saturn, Mangalia și Vama Veche. Consultațiile se vor face în perioada 16-20 august în intervalele orare 09.00 – 12.00 si 15.00 – 18.00.

Corturile vor fi amplasate lângă următoarele repere:

  1. Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor –plajă Neptun
  2. Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor – plajă Mangalia
  3. Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor –plajă Vama Veche
  4. Containere Smurd-ISU- plajă Costinești
  5. Containere Smurd-ISU- plajă Saturn

Campania este realizată în parteneriat cu Societatea Română de Endocrinologie (SRE) și Societatea Română de Dermatologie (SRD), cu sprijinul Direcției de Sănătate Publică din Constanța și al Ministerului Apărării Naționale.

Riscul de osteoporoză si sindrom metabolic

Peste un milion de femei și bărbați din România cu vârsta de peste 50 de ani suferă de osteoporoză, având un risc major de fracturi osoase de fragilitate.  4 din 10 femei cu vârsta 40-70 de ani sunt diagnosticate cu „boala oaselor fragile”. 1 din 2 femei și 1 din 5 bărbați de peste 50 de ani vor suferi o fractură de fragilitate în cursul vieții lor, ceea ce duce adesea la o pierdere a mobilității și independenței. Prevalența globală a sindromului metabolic în populația adultă din România este de 38,50% , fiind mai mare la bărbați (43,20%) decât la femei (34,20%).  În Europa, aproximativ 1/4 din populația adultă are sindrom metabolic, iar in SUA prevalența sindromului metabolic este de 38,5%.

Campania cu numele „Asumă-ți să fii sănătos” are ca scop să atragă atenția asupra factorilor de risc privind osteoporoza și sindromul metabolic, precum și să realizeze o evaluare a persoanelor la risc care se vor afla în această perioadă pe litoralul românesc. În cadrul acestei evaluări, cei 15 medici endocrinologi și rezidenți care vor participa la campania de screening vor urmări stabilirea riscului de fractură majoră osteoporotică și a fracturii de șold, calculat cu ajutorul unui instrument numit FRAX, precum și utilizarea chestionarului IOF (International Osteoporosis Foundation) pentru stabilirea riscului de osteoporoză și al fracturilor de fragilitate. De asemenea în cadrul campaniei de screening pentru sindromul metabolic se vor măsura: înălțimea, greutatea, indicele de masă corporală, circumferința abdominală, tensiunea arterială, glicemia.

„Osteoporoza este o boală gravă, aparent silențioasă în primele faze, care atrage după sine complicații majore în lipsa unui diagnostic precoce și a unui management adecvat. Pandemia COVID-19 a obligat sistemul de sănătate și spitalele să-și regândească circuitele, accesul la diagnostic și tratament fiind mult îngreunat pentru pacienții cronici. Dacă ne referim la cazurile de boli endocrinologice, vedem că numărul de cazuri în spitalizare continuă a scăzut cu aproximativ 70%  în 2020 față de 2019 , ceea ce a dus la agravarea bolilor în unele cazuri. Campania de screening pe care o derulăm este esențială pentru a aduce din nou pacientul la medic și pentru a ajuta un număr de persoane interesate de starea de sănătate, să își poată evalua riscul de osteoporoză si sindrom metabolic. În cazul persoanelor care vor fi identificate cu risc crescut de osteoporoza sau pentru sindrom metabolic, acestea vor rămâne în contact cu medicii din campanie, pentru a fi îndrumate pe mai departe”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie.

Osteoporoza , „boala oaselor fragile”

Numită și „boala oaselor fragile”, osteoporoza este caracterizată prin scăderea densității osoase, determinată de un proces de demineralizare (pierderea calciului și fosforului din os). Prin alterarea microarhitecturii țesutului osos, crește fragilitatea osoaselor și, în consecință, crește și riscul de fractură. Fracturile legate de osteoporoză pot apărea în orice os al scheletului cu un grad de invaliditate mai mare sau mai mic, cu posibilitatea de intervenție chirurgicală sau nu.

În România, la nivelul anului 2013, peste 1 milion de persoane sufereau de osteoporoză. Povara economică estimată îngrijirii fracturilor de fragilitate a fost în 2010 de 129 de milioane de euro, aceste costuri urmând să ajungă la 151 de milioane de euro în 2025.

“Impactul acestei boli este major, dizabilitățile provocate de osteoporoză generând costuri extrem de mari pentru sistemele de sănătate și pentru bugetele familiilor celor care suferă de această boală. Un management adecvat al acestei boli pe tot traseul pacientului, printr-un diagnostic precoce, dar și prin soluții terapeutice inovative personalizate, poate crește calitatea vieții pacienților și poate reduce costurile asociate acestei boli. Toate acestea pot fi realizate prin prioritizarea acestei afecțiuni de către toți factorii interesați și prin asumarea și implementare unui Plan Național de Management al Osteoporozei”, a mai spus prof. dr. Cătălina Poiană.

Pacienții cu sindrom metabolic pot dezvolta o gamă largă de complicații

Sindromul metabolic reprezintă un complex de factori de risc cardiovasculari și metabolici și este caracterizat prin prezența hiperglicemiei/rezistenței la insulină, a obezității și a dislipidemiei. Înțelegerea sindromului metabolic este relevantă pentru identificarea pacienților care prezintă un risc ridicat de a dezvolta boli cardiovasculare aterosclerotice și diabet zaharat de tip 2 și facilitează realizarea studiilor clinice și epidemiologice care ne pot ajuta să determinăm abordările optime privind modificarea stilului de viață și abordările farmacologice care vizează prevenția complicațiilor asociate.

Pacienții cu sindrom metabolic pot dezvolta o gamă largă de complicații, inclusiv boli de inimă, stenoză aortică, fibrilație atrială, accident vascular cerebral și chiar boală tromboembolică. În prezent, dovezile par să indice că riscul unui accident vascular cerebral ischemic este mult mai mare la pacienții cu sindrom metabolic decât se credea anterior. În plus, alte probleme asociate sindromului metabolic includ riscul apariției malignităților la rinichi, vezică biliară, colon și chiar la nivelul prostatei. În plus, sindromul metabolic poate crește riscul de eclampsie și poate afecta performanța cognitivă. De asemenea, acești pacienți se confruntă și cu facturi medicale mai mari, au șanse mai mari de a avea venituri reduse și pot avea accesul la asistență medicală  îngreunat.

În contextul epidemiologic actual, s-a observat o corelație puternică între vârsta înaintată, sindromul metabolic și severitatea simptomatologiei bolii produsă de infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

Factori de risc pentru cancerul de piele

Principalii factori considerați de risc înalt de către dermatologi în dezvoltarea cancerului cutanat sunt: utilizarea de solare, expunere frecventă intenționat la soare, expunere în timpul activităților profesionale la soare, expunere recreațională la soare (de exemplu sport sau grădinărit), istoric familial de melanom.

În comparație cu un an obișnuit de efectuare a examinărilor cutanate, sub impactul pandemiei de COVID-19, medicii dermatologi estimează că aproximativ o cincime (21%) din melanoame nu au fost diagnosticate și o treime (33,6%) dintre programările pentru examinarea cutanată au fost ratate din cauza pandemiei.

Atunci când aceste cifre sunt puse alături de cele mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății referitoare la ratele incidenței melanomului, (datele fiind obținute în urma unui sondaj realizat de către specialiști din 36 de țări) analiza ne arată că peste 60.000 de melanoame nu au fost diagnosticate la nivel mondial, din care 232 de cazuri în România.

„Carantina instituită în timpul crizei COVID-19 asociată presiunii adiționale asupra sistemelor de sănătate a dus la o creștere îngrijorătoare a examinărilor cutanate ratate. Așadar, având în vedere că această situație va continua până când se va încheia pandemia, nu a fost niciodată mai important ca oamenii să își înțeleagă propriul profil de risc și să își examineze pielea în vederea diagnosticării unui melanom”, a precizat dr. Alin Nicolescu, secretar general al Societății Române de Dermatologie.

Cancerul de piele este o problemă importantă de sănătate publică, fiind cel mai frecvent cancer în populația albă. Incidența lui a crescut de 3-4 ori în ultimele decade și se află în continuă creștere, în contextul creșterii duratei de viață, îmbătrânirii populației și continuării comportamentelor de expunere la soare. Conform datelor OMS 1/3 din cancerele diagnosticate în întreaga lume sunt cancere cutanate.

Principalele forme de cancer de piele sunt Melanomul și Non-melanoma skin cancer (NMSC, epitelioame cutanate). Melanomul (MM) reprezintă sub 5% din cazurile de cancer cutanat și este responsabil de 75% din decesele cauzate de cancerele de piele. Carcinomul bazocelular CBC este cea mai frecventă formă de cancer cutanat (75%), urmată de Carcinomul spinocelular CSC (20%).

Cancerele de piele reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate, fiind asociate cu morbiditate, mortalitate și costuri medicale ridicate în cazurile avansate. Depistarea precoce este principala modalitate de reducere a morbidității, mortalității și costurilor economice și sociale ale cancerelor cutanate.

Accesați pagina web www.euromelanoma.org pentru a învăța cum să depistați semnele cancerului de piele.